În ultima perioadă, rolul fitoestrogenilor în prevenția cancerului mamar a fost un subiect destul de frecvent abordat în lumea medicală, aducând cu el o serie de pro și contra argumente dovedite prin studii clinice. Este cunoscut faptul că fitoestrogenii sunt compuși naturali regăsiți în diverse plante, care în principal sunt recunoscuți datorită unei asemănări structurale a estrogenilor. Interesul pentru estrogeni a debutat odată cu descoperirea interferării cu semnalizarea hormonală.
Consumul de alimente bogate în fitoestrogeni a fost recent asociat cu o incidență mai redusă a apariției bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat de tip 2, a obezității, dar și a cancerului mamar. De asemenea, aceștia au fost studiați pe larg pentru îmbunătățirea răspunsului la chimioterapie, radioterapie și, inclusiv hormonoterapie. Bneficiile sunt cel mai probabil legate de efectele antiinflamatorii, antioxidante, hepatoprotectoare și antitrombotice pe care fitoestrogenii le-au dobândit.
Genisteina, care aparține subtipului principal al fitoestrogenilor, respectiv izoflavonoidele, este regăsit în soia și alte produse derivate din soia și a fost corelat cu un nivel invers proporțional cu riscul de a dezvolta mai multe tipuri de neoplazii, printre care se numără și cancerul ovarian și cel mamar. Cu toate că fitoestrogenii dețin capacitatea de a limita proliferarea celulelor tumorale, aceștia prezintă și properietăți antioxidante puternice, protejând astfel țesuturile neafectate de posibilele reacții adverse alte ciclurilor terapeutice.
Studiile actuale sugerează că expunerea timpurie la concentrații relativ crescute de fitoestrogeni nu au condus cu certitudine către identificarea unui rol protector asupra apariției cancerului mamar la femeile aflate în postmenopauză. Pe de altă parte, soia și alternativele pot fi vătămătoare pentru femeile cu antecedente de neoplasm mamar. Similar, studii recente au dovedit că în cazul supraviețuitoarelor, consumul de soia nu era legat de boală.
Studii referitoare la un aport crescut de lignanți, o altă categorie a fitoestrogenilor, în special dietele vegetariene și incidența cancerului mamar sunt destul de controversate, negăsindu-se un numitor comun în ceea ce constă raportul risc/beneficiu. Cea mai bogată sursă de lignanți o reprezintă semințele de in, dar, cu toate acestea, uleiul din semințe de in presat la rece nu conține o cantitate semnificativă de fitoestrogeni. Alte surse sunt reprezentate de morcovi, broccoli, conopidă, merișoare, cereale integrale, spanac și ceaiul verde sau negru. Dovezile nu sunt destul de consistente pentru a putea susține rolul preventiv pentru cancerul de sân. Cu toate acestea, unele studii au demonstrat o incidență redusă a acestei patologii la femeile care au consumat cantități crescute ale acestor alimente.
Moderația reprezintă cheia succesului, iar instituirea unui echilibru alimentar este, cu siguranță, o treaptă importantă pentru o conduită preventivă ideală în rândul pacientelor care prezintă un risc crescut de dezvoltare a cancerului mamar. Sigur, nu trebuie neglijată partea „mai puțin medicală”, cea non-farmacologică. Este esențial ca pacientele diagnosticate cu neoplasm mamar să mențină atât pe perioada tratamentului, cât și după finalizarea acestuia, un stil de viață sănătos care să cuprindă o dietă bogată în fructe, legume proaspete și cereale integrale, dar limitată în ceea ce privește consumul de carne roșie, alimente procesate (în special, cele cu conținut crescut în grăsimi și zahăr) și reducerea sau chiar renunțarea completă a consumului de alcool. De asemenea, înlocuirea sedentarismului cu o viață activă fizic reprezintă un obiectiv ideal de atins. Relația dintre dietă și riscul de apariție al cancerului mamar este larg mediatizată în zilele noastre, iar studiile referitoare la acest aspect nu des lipsite de consens. Așadar, ordinea cotidiană și disciplina alimentară reprezintă singura alternativă în ceea ce constă prevenția majorității patologiilor.
