GRASIMILE COMERCIALE- UN PERICOL PENTRU INIMA NOASTRA

Mancam orice, de oriunde si oricat fara sa ne punem un semn de intrebare, fara sa ne gandim daca este bine sau nu. Alimentatia este pe primul loc, alaturi de activitatea fizica in realizarea unui echilibru in ceea ce inseamna sanatatea inimii si a sistemului cardiovascular. De cele mai multe ori, poftele alimentare castiga lupta care consta in alimentele sanatoase vs cele „din comert”, iar gustul „bun” nu este intocmai cel benefic pentru organism.

De foarte mult timp m-a starnit curiozitatea sa dezbat aceasta tema, sa vin in ajutorul vostru pentru a intelege exact ce inseamna acest subiect tabu „grasime”, daca sunt ele bune sau rele, daca organismul nostru are nevoie de ele si cat de mult influenteaza acestea starea noastra optima de functionare.

Asadar, cu ajutorul Dnei Dr. Denisa Marghidanu, va oferim suport informational atat din punct de vedere medical, cat si din punct de vedere nutritional. Atfel, inainte de a consuma un produs este necesar sa stii ce contine acesta si cum influenteaza el calitatea vietii tale.

Mă numesc Denisa Marghidanu, sunt medic specialist cardiolog, absolventă a Facultății de Medicină din cadrul UMF Carol Davila București. 
Parcursul meu profesional include stagii de pregătire în spitale din București (IUBCV Prof Dr CC Iliescu, Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni), precum și spitale din Franța (CHU Bicetre – Paris, Centre Cardiovasculaire de Valmante – Marsilia) și Italia (Centro Cardiologico Monzino – Milano).
În prezent îmi  desfășor activitatea în clinici private din București. Sunt pasionată de sport în aer liber (alergare montană și pe asfalt, ciclism, alpinism), nutriție, psihologie, cărți, călătorii și fotografie.
Motto-ul meu:
”Prevenția este mult mai ieftină decât tratamentul. Sănătatea este bunul nostru cel mai de preț! În caz de pierdere, răscumpărarea costă uneori mai mult decât ne putem permite!”

CE SUNT GRASIMILE ?

Grasimile sau lipidele reprezinta un fragment din cele trei grupe de macronutritenti (carbohidrati- glucide, proteine si grasimi-lipide) de care organismul uman are nevoie pentru o dezvoltare si functionare corespunzatoare. Totodata, acestea sunt extrem de importante datorita rolurilor atribuite: structural, metabolic, functional si energetic. Astfel, 1 gram de lipide genereaza 9 kcal, in comparatie cu glucidele sau proteinele, carora li se atribuie 4 kcal/ 1 gram.

Cate tipuri de grasimi exista?

Rolul acestor macronutrienti in dieta zilnica este orecum focalizat pe distribuirea energiei pe parcursul zilei. Astfel, se recomanda consumarea a unei cantitati diferite de lipide, in functie de necesitatile fiecarui organism in parte, distribuite uniform la fiecare masa si gustare. Cu toate ca, in ultima vreme media pune accentul pe un consum redus de grasimi, nu se precizeaza exact care anume subtip trebuie redus semnificativ. In continuare, va voi prezenta tipurile de grasimi si importanta fiecaruia in parte.

Despre steroli (Vitamina D) am discutat intr-un articol precedent, iar cele mai des dezbatute lipide pe care le-am scris in tabel sunt: acizii grasi, trigliceridele si colesterolul.

Sincer va marturisesc ca de fiecare data cand solicit analizele pacientilor care se lupta cu kilograme in plus, „trigliceridele” si „colesterolul” sunt „date peste cap”, in sensul ca valorile acestora sunt net superioare fata de normal. Iar pacientii cu obezitate, din pacate, se lupta si cu alte boli, precum: cardiovasculare si metabolice. Cu siguranta, toate acestea, creeaza un cerc vicios care atesta o scaderea continua a ratei de supravietuire.

Din punct de vedere calitativ, cei care fac diferenta sunt acizii grasi. Saturati sau „rai” si nesaturati sau „buni”. Prima categorie, mai exact acizii grasi trans sunt gasiti cel mai des in produsele de patiserie, in margarina si fast-food. Exact ceea ce ne place, ceea ce creierul nostru asimileaza a fi gustos si „bun”. Pe langa acestia, mai exista si alti acizi grasi care au rol aterogen, iar cel care sta in fruntea aterogenitatii este reprezentat de acidul miristic. – SCHIMBARE, Sanatate la superlativ-

„Un procent de aproximativ 20% se gaseste in uleiul de cocos. Uleiul de cocos, care in ultimul deceniu a fost promovat de media, de nutritionisti, nu este decat un inamic al vaselor tale de sange si, mai grav, al tenului tau.”

Daca despre ce este „rau” am discutat, incerc sa valorific si avantajele grasimilor „bune”. Pe primul loc in randul acestora se situeaza acizii grasi omega-3 si omega-6. Sunt esentiali in alimentatie pentru antiaterogenitatea dovedita, prin scaderea riscului de dezvoltare precoce a bolilor cardiovasculare, dar si prin rolul lor de crestere si dezvoltare.

ASOCIATIA AMERICANA A INIMII RECOMANDA A SE CONSUMA PESTE DE CEL PUTIN 2 ORI PE SAPTAMANA!!!

CARDIOPATIA ISCHEMICA

Conform definiției, cardiopatia reprezintă orice boală/afecțiune a inimii (kardia =inimă, pathos = suferință). Ischemia este termenul medical folosit pentru a descrie aportul insuficient de sânge, deci implicit de oxigen, la nivelul unui organ sau țesut. Prin umare, cardiopatia ischemică reprezintă suferința mușchiului inimii (miocardul) cauzată de aportul insuficient de sânge, deci de oxigen si nutrienți.

Cardiopatia ischemică se mai numește și boală arterială coronariană, deoarece suferința ischemică este cauzată de acumularea plăcii aterosclerotice la nivelul arterelor coronare (arterele care hrănesc muschiul inimii) ducând la îngustarea sau blocarea completă a acestora.

Placa aterosclerotica este rezultatul procesului de aterogeneza, care se datoreaza in primul rand lipidelor „rele”, acei acizi grasi trans proveniti dintr-o alimentatie necorespunzatoare, despre care am vorbit anterior. Ce se intampla de fapt? Rezultatul analizelor biochimice a colesterolului si trigliceridelor subliniaza exact starea reala de sanatate a arterelor noastre. Grasimile rele afecteaza arterele mari si medii, acumulandu-se in timp in peretii acestora, formand placile ateromatoase care, intr-un final, vor deveni un obstacol in trecerea fluxului sangvin si alimentarea corespunzatoare cu oxigen a organelor. Consecinta cea mai de temut o reprezinta afectarea arterelor coronare care asigura suportul nutritiv al inimii noastre. Asadar, boala coronariana este rezultatul acestui proces, iar aceasta este explicatia conform careia relatia dintre alimentele pe care le consumi si sanatatea cordului tau este extrem, extrem de importanta.

Această suferință poate fi:

• Cronică, atunci când limitarea fluxului sanguin și a capacității contractile a inimii este tranzitorie și se manifestă ca angină pectorală, adică dureri în piept declanșate de efort fizic, emoții puternice, stres, frig sau postprandial ;
• Acută, atunci când vasul de sânge este astupat complet având drept consecință necroza miocardică (infarctul miocardic acut)

Cardiopatia ischemică apare în principal din cauza îngustării arterelor coronare epicardice, adică arterele coronare ”mari”, cele care se vizualizează în cadrul coronarografiei. Însă există și angină pectorală în cazul unei cardiopatii ischemice fără leziuni coronariene semnificative. Aceasta poate fi împărțită în angină microvasculară, caracterizată prin suferința vaselor coronariene mici și angină vasospastică, atunci când ischemia este cauzată de spasmul arterelor coronare epicardice.

SIMPTOME:

-apare la efort, emoții puternice, frig, postprandial;

-este localizată cel mai frecvent în centrul pieptului, pe o suprafață mare (nu este o durere în punct fix), deseori iradiază în brațe, mai frecvent în umărul și brațul stâng (deseori se însoțește de amorțeala ultimelor două degete – inelar și degetul mic), gât, mandibulă, dinți, abdomen (nu mai jos de ombilic), mai rar iradiată în spate;

-are caracter de apăsare profundă, constricție sau strângere, unii pacienți o descriu ”ca o gheară” în piept;

-durează 1-3 minute, până la 10 minute după un efort intens, dar, prin definiție, nu mai mult de 20 minute;

-se ameliorează și dispare în repaus sau la administrarea de nitroglicerină sublingual;

-poate fi insoțită de transpirații reci, respirație dificilă (dispnee), greață, anxietate;

IMPORTANT!!!

Există și forme de angină atipică, fără durere în piept, când pot fi prezente doar simptomele însoțitoare (numite în acest caz echivalente anginoase), cum ar fi respirația dificilă și scăderea toleranței la efort, amorțeala brațelor, transpirații reci, durerea abdominală, greață și vărsături etc. Formele atipice sunt mai frecvente la femei, diabetici, pacienți cu insuficiență renală cronică și la persoanele vârstnice (> 75ani).

”Preinfarctul”, care în termeni medicali se numește angină instabilă, este angina care nu respectă tiparul mai sus menționat, apare și în repaus sau se agravează, apare la eforturi mai mici decât de obicei și durează mai mult de 20 minute, poate fi intermitentă sau persistentă. Un episod prelungit de angină instabilă nu poate fi diferențiat de un infarct miocardic acut doar pe baza caracteristicilor durerii toracice, fiind nevoie de electrocardiogramă și de o analiză de sânge (troponina) care evidențiază necroza miocardică, de aceea este extrem de important să vă adresați de urgență unui serviciu medical în cazul în care aveți o astfel de durere persistentă, care nu cedează la administrarea de nitroglicerină.  

Nu orice durere în piept este cauzată de boala coronariană. Se vor lua în considerare  caracteristicile durerii toracice si factorii de risc cardiovascular ai pacientului.

Pentru a stabili sau a exclude diagnosticul de cardiopatie ischemică cronică se efectuează următoarele investigații:

–electrocardiograma (ECG) – este o investigație neinvazivă și nedureroasă care arată felul în care se conduce impulsul electric în inimă, iar anumite modificări pe electrocardiogramă pot confirma ischemia miocardică;

–ecocardiografia – este o investigație cu ajutorul căreia se vizualizează inima pe un monitor și se poate vedea dacă există tulburări de contractilitate ale pereților acesteia;

–testul ECG de efort – presupune mersul pe covor rulant (bandă) sau bicicletă în timp ce este monitorizată activitatea electrică a inimii, iar cu ajutorul efectuarii unui EKG se pot observa modificarile determinate in urma efortului realizat de pacient;

–teste imagistice de stress (ecocardiografia de stress, scintigrafia miocardica de stress, RMN de stress) –se urmărește inducerea ischemiei miocardice prin efort fizic sau cu agenți farmacologici pentru a confirma diagnosticul sau pentru a cuantifica extensia ischemiei.

–angioCT coronarian – vizualizarea neinvazivă a anatomiei coronariene cu ajutorul tomografiei folosind o substanță de contrast; se evidențiază ateroscleroza coronariană (acele placi determinate de lipide despre care am discutat anterior);-coronarografia – este o investigație invazivă și iradiantă care folosește substanță de contrast (ca și în cazul angioCT); este standardul de aur pentru precizarea anatomiei coronariene, confirmarea diagnosticului de boală coronariană și, mai ales, pentru evaluarea riscului în funcție de anatomia coronariană și pentru a stabili decizia de revascularizare; în cazul în care leziunile se pretează la implantarea de stent, aceasta se poate efectua pe loc.

TRATAMENT

Dupa etapele parcurse pentru stabilirea unui diagnostic corect, tratamentul este pasul urmator. Acestuia ar trebui sa i se acorde o atentie deosebite, fiindca pana la urma, este in joc santatea inimii tale, nu? Obiectivele tratamentului bolii coronariene cronice sunt îmbunătățirea calității vieții prin rărirea sau dispariția episoadelor dureroase, creșterea toleranței la efort, precum și evitarea complicațiilor ce scad supraviețuirea pe termen lung (infarct miocardic, aritmii, insuficiență cardiacă).

O măsură importantă atât în tratamentul cât și în prevenția cardiopatiei ischemice este corectarea factorilor de risc cardiovascular cum ar fi:

– modificarea stilului de viață cu adoptarea unei alimentații sănătoase;

-renunțarea la fumat;

-scăderea în greutate;

-activitate fizică regulată;

-controlul colesterolului;

-tratamentul hipertensiunii arteriale și a diabetului zaharat dacă acestea există;

Tratamentul medicamentos include medicamente antiischemice care ameliorează simptomatologia și favorizează o mai bună oxigenare a inimii (betablocante, blocante de calciu, nitrați), antiagregante plachetare care impiedică formarea cheagurilor de sânge în arterele coronare (aspirina in doză de 75-100mg/zi, clopidogrel) și medicamente hipolipemiante (statine) care pe lângă scăderea nivelului de colesterol din sânge ajută și la încetinirea creșterii și stabilizarea plăcii de aterom, scăzând riscul cardiovascular pe termen lung. 

BIBLIOGRAFIE:

1. https://www.heart.org
2. „Noțiuni de nutriție umană fiziologică” -Alexandra Sima
3. American Society for Nutrition
4. „Mic tratat de Cardiologie” Editia a-II-a, Carmen Ginghina
5. „2019 ESC Guidelines for the diagnosis and management of chronic coronary syndromes of the European Society of Cardiology (ESC)”