De multe ori am spus si voi continua sa „strig” ca educatia sanitara si nutritionala lipseste cu desavarsire in Romania. Incercarea de a informa din punct de vedere medical tinerele mamici sper sa dea roade in cel mia scurt timp. Den’s Blog va pune la dispozitie un articol informativ pe intelesul tuturor, iar Dna Dr. Cheveresan a venit in ajutor cu sfaturi acrditate pentru parinti.
Bună tuturor! Numele meu este Georgiana Chevereșan, sunt medic specialist pediatru și lucrez până la sfârșitul anului la Spitalul de Copii „Louis Turcanu” din Timișoara. Am ales pediatria deoarece îmi plac foarte mult copiii, mă simt cel mai bine în preajma lor. Sunt inocenți, curioși și plini de viață, calități pe care adulții le pierd în mare parte pe parcursul vieții. Pentru mine este pur și simplu o onoare sa lucrez cu ei. Mă consider o norocoasă că fac ce îmi place și sunt recunoscătoare pentru asta în fiecare zi.
Dintotdeauna s-a cunoscut faptul ca cele doua extremitati ale existentei noastre (copiii si varstnicii) sunt cele mai vulnerabile categorii, atat din perspectiva dezvoltarii diverselor patologii, cat si din punct de vedere emotional, psihic. Indiferent de circumstante, dorim sa ii ocrotim, dorim sa le fie bine, iar de multe ori nu stim cum si refuzam sa ne adresam unui specialist pentru a ne indruma catre o solutie viabila.
Vitamina D are un rol esential in dezvoltarea corespunzatoare a copilului, dar este importanta si in cazul adultului si a varstnicului, dupa cum am precizat anterior. Detine atat proprietati de vitamina, dar si de hormon, fiind indispensabila in absorbtia intestinala a calciului.
In cazul adultilor, un aport insuficient de Vitamina D, indiferent de provenienta sa are drept consecinta aparaitie osteoporozei, a unor boli cardiovasculare, iar un aport adecvat de Calciu si D este esential in alimentatia femeilor postmenopauza. Sunt foarte multe de discutat pe aceasta tema, insa deocamdata subiectul articolului este reprezentat de COPII, iar rahisitsmul constituie prima forma de manifestare a deficitului de D in randul acestora.
CE ESTE RAHITISMUL?
Rahitismul este o suferință metabolica care poate să apară în perioada de creștere și dezvoltare a organismului copilului între 0-3 ani, dar poate să apară uneori și la adolescenți și chiar și la adulți, datorită unei tulburări de mineralizare a oaselor provocată în principal de carenta de vitamina D și, uneori, de deficitul de calciu și fosfor. Asadar,țesutul osos își pierde duritatea avand drept consecinta deformări osoase (în cazul oaselor moi), și uneori poate duce chiar la fracturi pe os patologic.
Cu toate acestea, deformările sunt mai accentuate la nivelul oaselor lungi ale picioarelor din cauza presiunii exercitate asupra lor de greutatea corporală, cât și si la nivelul oaselor cutiei toracice, dar, in general, toata structura scheletica a organismului suferă modificări prin demineralizare. În cazul copiilor mai mici de un an, unul din semnele clare ale rahitismului este închiderea tardivă a fontanelelor și dimensiunea mărită a fontanelei anterioare.
CAUZELE DEFICITULUI DE VITAMINA D
De cele mai multe ori, copilul dezvolta un deficit de vitamina D tocmai din cauza unei surse exterioare insuficiente de care nu constientizam sau nu consideram a fi un pericol major. Principala cauză a rahitismului este sinteza endogena redusă de vitamina D.
Copilul petrece mai mult timp in casă sau părinții folosesc produse pentru protectie solară atunci când îl expun la soare, blocând astfel procesul de formare a vitaminei D la nivelul pielii. Cauzele care duc la apariția acestei afecțiuni variază în funcție de vârstă.
Demineralizarea osoasă apare printr-un deficit de calciu si fosfor la nivelul țesutului osos, proces care apare datorită unei absorbtii deficitare ale acestora sau datorită unui aport insuficient de calciu, vitamina D si alte minerale esentiale pentru a forma o structura osoasă puternică.
Vitamina D intervine in mod esential in procesul de absorbtie a calciului si fosforului la nivel intestinal. Calciul este mineralul esential pentru structura si cresterea tesutului osos.
Deficitul alimentar si o dieta incorecta pot duce la asimilarea unei cantitati insuficiente de vitamina D, calciu si fosfor in organism.
Boli de absorbție intestinală sau alte afecțiuni preexistente. Unii copii se nasc sau dezvolta afectiuni ( boala celiaca, boala inflamatorie a intestinului, fibroza chistica a rinichiului) care afectează modul în care corpul lor absoarbe vitamina D, cât și si unele minerale.
Afectiuni genetice care pot să deregleze mecanismul care menține echilibrul dintre vitamina D șinivelul de calciu din sânge.
FACTORI DE RISC
- Pielea inchisa la culoare are mai multa melanina și reduce capacitatea de a produce vitamina D sub efectul razelor soarelui;
- Deficitul de vitamina D al mamei din timpul sarcinii, nou-nascutul se poate naste cu semne de rahitism sau le poate dezvolta in primele luni de viata;
- Copiii care locuiesc în zone geografice unde expunerea la soare este redusă prezinta un risc mai mare de a dezvolta rahitism;
- Aportul alimentar redus de vitamina D;
- Nașterea prematură crește riscul de a dezvolta rahitism;
- Anumite tipuri de medicamente anticonvulsive și antivirale (utilizate pentru tratarea infecțiilor cu HIV)
- Factorii genetici care perturba metabolismul calciului și al fosforului sau care pot afecta mecanismele ce regleaza sinteza si absorbtia vitaminei D.
DIAGNOSTICUL RAHITISMULUI
Semnele si simptomele care indruma medicul pentru un diagnostic corect sunt multiple, insa majoritatea semnelor sunt localizate la nivelul scheletului. De asemenea, exista simptome determinate de un nivel scazut al calciului plasmatic. Dacă aceste semne nu se descoperă destul de devreme și nu se intervine prin administrare de vitamina D și minerale, deformările osoase pot să devină definitive.
1.Durere sau sensibilitate osoasă la nivelul membrelor superioare și inferioare, al pelvisului sau/și coloanei vertebrale;
2. Creștere deficitară în înălțime, la adolescenți și un ritm de creștere mult inferior celui ideal; în cazul copiilor mai mici
3. Fracturi osoase;
4. Slăbiciune musculară;
5. Crampe musculare;
6. Formarea întârziată a dinților (de lapte sau definitivi), smalț dentar deteriorat, carii multiple
7. Deformări scheletice, inclusiv ale coloanei vertebrale și ale oaselor lungi;
8. Cutia toracică are o formă de clopot;
9. Deformări ale oaselor bazinului;
Dacă echilibrul dintre calciu, fosfor și vitamina D nu este corect evaluat și nu este corectat rahitismul, pot să apară complicații.
Cele mai frecvente complicații sunt:
1.Crampe musculare severe;
2. Convulsii;
3. Probleme de respirație, pneumonie;
4. Fracturi frecvente;
5. Tulburări cardiace;
6. Oboseală cronică și lipsă de tonus muscular;Dizabilități provocate de deformările osoase;
Diagnosticul de rahitism se stabilește după examenul clinic specific și după o serie de investigații de laborator.
- Examenul clinic evidențiază prezența oaselor moi, mai ales la copiii mici, prin modificari vizibile la nivelul cutiei toracice și deformarea picioarelor în curbura „O” sau „X”. Bebelușii au oasele craniului mai elastice și au o întârziere semnificativă de închidere a punctelor moi (fontanele).
- Examenul radiologic pune in evidență deformările osoase.
- Testele de sânge indica un nivel redus al calciului din sânge, în timp ce testele de urină arată excreție crescută de electroliți (calciu, fosfor, uneori și magneziu).
- Testele de laborator (sânge și urină) sunt folosite pentru a monitoriza și urmări în evoluție rahitismul dupa instituirea unui tratament si, în plus, monitorizează nivelul concentrației ionilor de calciu din sânge.
TIPURI DE RAHITISM
În functie de cauzele care duc la aparitia acestuia, se pot diferenția mai multe tipuri de rahitism:
- Rahitismul nutritiv – apare în urma unor carente nutriționale de calciu, fosfor și vitamina D;
- Rahitismul rezistent la vitamina D – este un sindrom rar, care apare la cei care rezulta din casatoriile între aceleași rude și duce la o formă severă de rahitism.
- Rahitismul congenital – apare la prematuri sau la copiii nascuti din mame cu deficit de vitamina D;
- Rahitismul hipofosfatemic – este provocat de un deficit sever de fosfor, cauzat de o problema genetica, ce se manifesta prin incapacitatea rinichilor de a regla cantitatea de fosfor excretata in urina;
- Rahitismul renal – provocat de unele afectiuni renale, manifestate prin imposibilitatea de a retine electrolitii (inclusiv ionii de calciu si fosfor);
- Rahitismul provocat de medicamente care au ca efect secundar creșterea eliminării de calciu si fosfor din organism.
TRATAMENTUL SI PREVENIREA RAHITISMULUI
Majoritatea cazurilor de rahitism infantil, dar și al unor forme apărute în adolescență se pot trata cu suplimente alimentare de vitamina D și calciu. În cazul în care apar deformari ale coloanei vertebrale sau ale membrelor inferioare, există soluții pentru a corecta poziția oaselor pentru ca acestea să revină la poziția fiziologică normală. Deformațiile scheletice severe, în special cele care apar la adolescenți, pot avea nevoie de intervenții chirurgicale.
In cazul prescolarilor si scolarilor, parintii ar trebui sa acorde o atentie deosebita asupra alimentatiei atat in casa cat si in mesiile sociale existente. Dieta echilibrata si bogata in surse de D si Ca ar trebui substantial luata in considerare. Adresarea catre un nutritionist pediatru reprezinta o alternativa sigura. Alimentatia trebuie să includă ouă, ulei de ficat de cod, pește gras, lapte și ficat. Expunerea la soare, cu respectarea orelor optime de expunere, contribuie, de asemenea la vindecarea rahitismului.
ALIMENTE BOGATE IN VITAMINA D
ULEIUL DIN FICAT DE PESTE |
PESTII DE APA SARATA-MACORUL |
PRODUSE LACTETE SI OUALE (GALBENUS) |
FRUNZELE DE PAPADIE |
CARTOFI DULCI |
CIUPERCILE SHIITAKE SI CHANTERELLE |
STRIDII, SOMON, SARDINE |
ULEIURI VEGETALE |
CAMBULA |
Rahitismul, mai ales cel infantil, poate fi extrem de ușor prevenit prin câteva măsuri simple. În cazul celor care trăiesc în zone unde expunerea la soare este redusă, dieta bogată în in surse naturale de vitamina D sau suplimente alimentare cu vitamina D sunt foarte eficiente. Aportul de vitamina D din suplimente alimentare poate varia în funcție de cât se expune la soare fiecare persoană, dar și de capacitatea prin care aceasta se sintetizează la nivelul pielii.
Un aport zilnic, corect, de vitamina D, trebuie să țină cont de vârstă, dozele corespunzătoare sunt:
400 UI pentru sugari cu vârste cuprinse între 0-6 luni;
400–800 UI pentru cei cu vârsta cuprinsă între 6–18 luni, dar și pentru nou-născuții prematuri;
600–1000 UI pentru copiii cu vârsta de la 1 la 10 ani;
800–1000 UI pentru intervalul de vârstă de la 11 la 18 ani;
Prin prisma informatiilor relatate anterior, sfatul medical pentru parinti este foarte important, iar sfatul nutritional pe care vi-l impartasesc este urmatorul: acordati atentie copiilor dumneavoastra, atat afectiva, cat si din punct de vedere al unei alimentatii corespunzatoare, iar atunci cand considerati ca situatia cu siguranta va depaseste, nu uitati sa cereti ajutor specializat. Cititi responsabil, informati-va corespunzator si iubiti-va copiii!!!
BIBLIOGRAFIE
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/rickets/symptoms-causes/syc-20351943
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/rickets/symptoms-causes/syc-20351943
https://link.springer.com/article/10.1007/BF00439245
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/rickets/diagnosis-treatment/drc-20351949
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5990871/
https://ods.od.nih.gov/factsheets/Calcium-HealthProfessional/
https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/how-much-calcium-do-you-really-need
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/osteomalacia/symptoms-causes/syc-20355514
