De-a lungul timpului, conceptul de „normalitate” în ceea ce privește greutatea corporală s-a modificat odată cu modernizarea, însă în present acesta reprezintă un subiect delicat și adesea controversat. Suntem bombardați zilnic de imagini ale „corpurilor perfecte” în mediul online, de diete miraculoase și de standarde sociale care ne spun cum ar trebui să arătăm, ce ar trebui să mâncăm, ce exerciții fizice ar trebui să facem, ce shake-uri să consumăm, unde ar trebui să mergem, toate sfaturile făcând referire strict la aspectul fizic și nu la calitatea vieții și menținerea sănătății. Strecurându-ne printre toate aceste controverse și opinii neacreditate, ce înseamnă cu adevărat normalitatea în contextul greutății corporale? Este un termen obiectiv sau mai degrabă unul subiectiv, influențat de factori culturali, sociali și personali?
Din punct de vedere medical, o “normalitatea” greutății corporale se cuantifică extrem de ușor și ieftin, printr-o formula care definește indicele de masă corporală sau IMC. O valoare a. acestuia cuprinsă între 18.5 și 24.9 kg/m2 definește normoponderea. Cu toate acestea, uneori pentru a identifica realmente complexitatea și proporțiile din organismal nostrum, sunt necesare instrumente suplimentare precum analiza corporală prin bioimpedanță.
Chiar dacă din perspectiva medical, “diagnosticul” de suprapondere sau obezitate poate fi cu ușurință precizat, normalitatea greutății corporale din perspectiva socială este modelată de standardele estetice și culturale, care variază extrem de la o societate la alta. Astfel, ce este considerat normal sau ideal într-o cultură poate fi perceput complet diferit în alta. De exemplu, în unele culturi, o greutate corporală mai mare este asociată cu prosperitatea și sănătatea, în timp ce în altele, se promovează siluetele subțiri și atletice.
În același timp, trebuie să luăm în considerare și percepțiile personale și psihologice. Mulți oameni își formează o imagine despre sine bazată pe comparații sociale, ceea ce poate duce la nemulțumiri legate de propriul corp, chiar dacă se încadrează în limitele optime admise medical.
Un alt aspect important este influența mediului digital și a rețelelor sociale. Într-o eră în care filtrele și editările sunt întâlnite tot mai frecvent, percepția despre normalitate devine din ce în ce mai distorsionată. Oamenii, mai ales adolescentele și adulții tineri aflați în plină formare ajung să își compare corpurile cu imagini nerealiste, prezentând o presiune suplimentară asupra lor pentru a se conforma unor standarde imposibile.
Așadar, ce înseamnă normalitatea când vine vorba de greutatea corporală? Este important să recunoaștem că nu există o definiție universală a acestui termen. Normalitatea ar trebui să fie un concept personal, bazat pe starea de bine fizică și mentală, mai degrabă decât pe încadrările rigide ale unor standarde externe, însă care trebuie să ia în considerare sfaturile medicale întocmai pentru a asigura o calitate a vieții superiorară și, în același timp, să existe o prevenție a tot ce înseamna boli cornice netransmisibile asociate unui stil de viață dezordonat. În final, fiecare corp este unic, și ceea ce este normal pentru cineva, poate fi foarte diferit pentru altul. Iar aceasta este, de fapt, cea mai frumoasă formă de normalitate.
