Creșterea constantă a prevalenței bolilor cronice începând cu secolul XX a condus către o necesitate de identificare și studiere din ce în ce mai mare asupra intervenției posibililor factori risc în apariția acestora, dar și diversele modalități de prevenire și combatere. Epidemiologia în domeniul nutriției continuă a fi o provocare în lumea medicală. Pentru a înțelege cu exactitate acest articol în întregime, va fi trecută o trecere scurtă în revistă a tuturor tipurilor de studii epidemiologice nutriționale.
Studiile observaționale transversale dețin o valoare limitată în domeniul nutriției, nereușind valida ipoteze prestabilite sau concluzionarea unor corelații cauzale, având în vedere existența multiplilor factori de mediu, nu doar din punct de vedere nutrițional.
Studiile observaționale case-control implică evaluarea mai detaliatăa relației dietă-riscul de apariție a unei patologii cronice. Așadar, în această categorie de studii, nu se intervine cu un plan terapeutic nutrițional, ci se caută retrospectiv la nivelul istoricului personal patologic al subiectului dacă există vreun factor cauzator comparativ cu persoane la care boala nu a fost documentată. Pot fi folosite diverse metode pentru ancheta nutrițională pentru compararea ulterioară între cele loturile analizate.
Studiile observaționale de cohortă prospective contribuie la deslușirea unor legături necunoscute între stilul de viață și alte categorii de factori de risc care ar putea avea un impact semnificativ asupra apariției unei patologii cronice. Acestea presupun urmărirea pe termen lung, uneori chiar și decenii a două cohorte, respectiv cea care incriminează factorul de risc și cea în care acesta nu este prezent, fiind folosită drept control. În această categorie se pot folosi chestionare validate, indicatori antropometrici, indicatori biologici, dar și alte investigații, precum și identificarea factorilor adiționali, deținând avantajul comparativ cu studiile retrospective că nu prezintă greșeli de raportare.
Studiile clinice randomizate sunt considerate a fi standardul de aur în domeniul cercetării, însă în domeniul nutriției pot aduce beneficii sau pot să nu conducă către nicio concluzie din vaste motive, inclusiv etice. Această categorie de studii testează efectul consumului diverselor grupe alimentare, spre exemplu, asupra lotului integrat în studiu comparativ cu lotul de control, în care participanții cunosc împărțirea grupurilor, fiind așadar studii deschise. Din acest punct de vedere există și riscuri, așadar o conștientizare în prealabil poate conduce către înfluențarea rezultatelor finale.
Privind retrospectiv cele detaliate, vor fi amintite câteva dintre cele mai cunoscute studii din acest domeniu pentru a înțelege complexitatea și pentru a trasa o linie imaginară între mit și realitate în cazul dietelor vegetariene.
Oxford Vegetarian Study a urmărit timp de 13 ani apoximativ 11000 de persoane, dintre care 6000 vegetarieni și în jur de 5000 care nu urmau o dietă în acets sens, în Marea Britanie. Rezultele acestui studiu au avut un impact semnficativ statistic în domeniul nutriției. Așadar, au fost identificate corelații pozitive între nivelul colesterolului total, atât în rândul femeilor, cât și la bărbați cu consumul de carne și brânzeturi, în timp ce aport de fibre s-a asociat invers proporțional. La o evaluare ulterioară după 12 ani de la inițierea studiului s-a observat că rata de mortalitate a subiecților vegetarieni s-a înjumătățit comparativ cu lotul de control.
Heidelberg Vegetarian Study realizat in Germania a monitorizat timp de 21 de ani peste 1900 de subiecți, 1225 vegetarieni și 679 non-vegetariani. Comparativ cu studiul anterior, în acest caz nu au existat diferențe semnificative între cele două loturi populaționale, cu excepția apariției unui risc relativ de 30%mai redus de a dezvolta boală cardiovasculară- coronariană la persoanele vegetariene comparativ cu lotul martor.
Un studiu de o importanță clinică majoră în acest sens îl constituie Studiul Sănătății Adventiștilor I, care a condus către o serie de dovezi care ar trebui luate în considerare de acum înainte. Începând în anul 1970 la Universitatea din Loma Linda a fost inițiat studiul observațional prospectiv pe un lot de 35000 de adventiști, ale cărui rezultate au fost uluitoare. O analiză ulterioară a concretizat ideea că există o legătură strânsă între rata de mortalitate și greutatea corporală, astfel greutatea ideală pentru păstrarea calității vieții se situează sub media actuală la nivel populațional. Pornind tot de la acest studiu, Fraser et al.au sesizat că un consum crecsut de oleaginoase, respectiv nuci a fost corelat invers proporțional cu dezvoltarea bolii coronariene. Această teorie a fost dovedită ulterior și de către alți cercetători, iar implicația acesteia în practica medicală a reliefat rezultate semnificative. Așadar, s-a dovedit că beneficiile consumului regulat de nuci și activitatea fizică zilnică au fost semnificativ mai mari comparativ cu statusul de vegetarian per ansamblu.
Alte studii cunoscute în acest domeniu, a căror concluzii sunt semnificative sunt: Nurses’ Health Study (I-III), Health Proffesionals Follow-up Study, Health Food Shoppers Study. Cu toate aceastea, cercetările sunt în continuă desfășurare iar aspectele care vor fi scoase la lumina încadrează nutriția într-unul dintre cele mai flexibile și interesante domenii din lumea medicală.
