Scăderea ponderală încă rămâne un subiect greu de înțeles în zilele noastre. Dorința cu care o persoană cu obezitate parcurge drumul variază, însă majoritatea mizează pe un parcurs de scurtă durată, care să facă minuni cu greutatea corporală. Cât mai repede și mai eficient. De multe ori am fost întrebată dacă există astfel de diete care să funcționeze, dacă există o formulă magică care să clarifice surplusul ponderal, cu excepția excesului alimentar, însă niciodată nu am fost asaltată cu întrebări referitoare la dovezile științifice existent în prezent referitor la acest aspect, care, privit dintr-o perspectivă diametral opusă, nu constituie o urgență pentru a se lua secundar măsuri de precauție.
Așadar, studiul BROAD publicat în anul 2017 a fost realizat cu ajutorul unui grup de cercetători din Noua Zeelandă a constat în monitorizarea timp de 12 săptămâni a unui lot de persoane cu suprapondere și obezitate prin intermediul unei diete bazată pe vegetale integrale într-o regiune în care obezitatea era patologia predominantă. Totodată s-a insistat asupra regimului igieno-dietetic și nu asupra activității fizice pentru a determina cu exactitate beneficiile acestuia. Au fost generate recomandări nutriționale generale ale dietei pe bază de vegetale, și nu instituite mese sau restricționare a porțiilor. Așadar, fără alte directive nutriționale adiționale, o medie de 8 kilograme a fost redusă în grupul de studiu la finalul celor 3 luni. Ulterior, după finalizarea studiului, la un interval de aproximativ 6 luni, din pură curiozitate, pacienții au fost rugați să revină pentru încă o evaluare nutrițională și pentru aderența la noul stil de viață. O surpriză plăcută i-a întâmpinat pe cercetători, astfel un total de minus 12 kilograme în medie a fost atins la persoanele din studiu. Așadar, fără restricție calorică și impunere suplimentară a unui program bine stabilit de activitate fizică, dieta bazată pe vegetale a fost printre puținele modalități științific dovedite care să atingă o scădere ponderală la 3 și respectiv la 6 luni.
Din nefericire, după spusele doctorului Michael Greger, membrul fondator al Colegiului American al Medicinei Stilului de Viață, orice dietă prezintă un termen de garanție și funcționează atât timp cât este urmată după propriile reguli. Cu toate acestea, pentru indivizii cu exces necontrolat de kilograme, a căror viață poate fi pusă în pericol secundar acestui aspect, repetarea unui singur plan alimentar nu va funcționa la bun sfârșit, iar adaptarea nutrițională este modificată în dinamică concomitent cu monitorizarea antropometrică, biologică și imagistică a persoanei în cauză cu obezitate.
Poate fi o dietă o modalitate sustenabilă și eficientă pentru a ne înlătura factorii de risc și pentru a ne prelungi viața? Ei bine, de multe ori eliminarea în totalitate a unor grupe alimentare poate fi net superioară unui consum moderat, însă nu tuturor ne plac marile schimbări și, de multe ori, ne mulțumim și cu puțin. Același precedent este creat și în rândul consumatorilor cronici de alcool sau fumătorilor înrăiți. Cu certitudine, din literatura de specialitate au fost concluzionate aceste dovezi. Succesul conduce către un alt succes, iar după câteva săptămâni de abținență, indiferent că ne raportăm la alcool, tutun sau alimente procesate, starea de bine poate să sporească, la fel și determinarea de a nu ne abate de la acest drum.
Pe de altă parte, schimbări semnificative din punct de vedere nutrițional pot genera secundar și modificări comportamentale. Dietele pe termen scurt cu un conținut redus și foarte reduc caloric, despre care s-a discutat pe Blogul Medical Dennutrition prezintă avantaje și dezavantaje, iar adaptarea acestora este strict individualizată în funcție de fiecare caz. Așadar, ar fi util să privim ușor în retrospectivă și să refigurăm istoria ancestrală. Cu 2 milioane de ani în trecut, mai exact în epoca paleolitică folosirea uneltelor pentru vânătoare și limitarea surselor de hrană si-au pus amprenta asupra evoluției fiziologice din acest punct de vedere. Cu toate că dieta pe bază de plante, cu toate avantajele sale asupra organismului poate fi percepută și în prezent de către organism ca o modalitate de privare a componentei animale, schimbările de comportament existând și în acest caz. Depinde de caz, depinde de evoluția greutății corporale, dar și de preferințele fiecăruia dintre noi. Adaptarea oricărui program alimentar, nu doar în funcție de nevoile energetice, cât și pentru nevoile de a pune punct senzației de poftă rămâne în prezent o provocare greu de acceptat și dus la bun sfârșit de către persoana cu obezitate.
Responsabilizarea și conștientizarea situației în sine constituie o modalitate optimă de atingere a greutății corporale la ora actuală. Anul 1970 a condus către implementarea unui program de modificare comportamentală, program care a fost intitulat Trevose după un orășel din regiunea Pensylvania. Aceasta a funcționat datorită unor voluntari care și-au dorit o schimbare a stilului de viață pe baza responsabilizării și a autocontrolului. Monitorizarea a avut loc pe tot parcursu vieții subiecților voluntari și a constat în folosirea unor tehnici standard și a respectării unor reguli simple, precum scăderea porțiilor din punct de vedere caloric, activitatea fizică regulată și cântăriri săptămânale ale greutății corporale. Participarea la întâlniri era obligatorie, iar cine nu respecta intervalul erau automat eliminați din program. Abordarea acestei modalități de scădere ponderală nu este la convenabilă oricui, iar pentru cei rămași în program a fost realizat un studiu randomizat a descoperit un lucru interesant și anume că terapia nutrițional medicală de grup tinde să prezinte rezultate mai bune pe termen lung comparativ cu individualizarea procesului în sine.
Totodată, din aceeași categorie de responsabilizare face parte și automonitorizarea greutății, cel puțin odată pe săptămână pentru sporirea motivației și conștientizarea situației nutriționale. Cel mai amplu studiu realizat pe persoane care au atins greutatea optimă și au pastrat-o pe termen nedeterminat, s-a observat că 79% dintre aceștia s-au cântărit cel puțin o dată pe săptămână. Dovezile din studiile controlate randomizate au arătat rezultate favorabile în rândul persoanelor care se cântăresc singure, la fel și monitorizarea medical-nutrițională la intervale regulate bine stabilite, dar și păstrarea relației medic-pacient, fiind astfel incluse în recomandările Societății studiului obezității. Despre autocontrolul greutății corporale se va discuta într-un articol ulterior.
