Tulburările de comportament alimentar constituie schimbări ale funcționării normale a procesului de alimentare, care de cele mai multe ori asociază o modificare a percepției propriei imagini corporale și afectează predominant adulții tineri cu vârsta sub 30 de ani de sex feminin. Efectele cu impact negativ cele mai importante secundar acestor patologii își pun amprenta asupra statusului nutrițional al persoanei în cauză. Printre acestea se numără anorexia nervoasă, binge eating disorder, o tulburare nespecifică și bulimia nervoasă.
Anorexia nervoasă este cunoscută prin specifica autoînfometare și preocupare într-un mod obsesiv de greutatea corporală proprie, evitând în totalitate o posibilă creștere ponderală. În general, persoanele diagnosticate cu anorexie nervoasă tind să nege adevăratele probleme cu care se confruntă, focusul fiind asupra autodisciplinei și controlului absolut asupra greutății și imaginii corporale.
Există diverși factori care pot conduce către această patologie, însă printre cei mai frecvenți sunt cei psihologici, precum anxietatea și depresia, factori familiali- persoane provenite din familii hiperprotective sau chiar factori genetici, fiind considerat în prezent că există o tendință de transmitere a tulburărilor de personalitate de tip obsesiv compulsiv. S-a observat că cele mai frecvente cazuri au fost întânite în rândul adolescentelor, femeilor cu un nicel socio-economic înalt, dar și în rândul persoanelor consumatoare de alcool sau droguri.
De asemenea, în rândul persoanelor cu anorexie nervoasă au fost identificate nivele reduse ale secreției de serotonină, care pot persista și în perioada de recuperare.
Din punct de vedere al criteriilor de diagnostic, un index de masă corporală sub valoarea de 17.5 kg/m2 este considerat caracteristic pentru acesata patologie. Totodată, apariția anorexiei în perioada copilăriei evidențiază o creștere a înălțimii normale a copilului din punct de vedere fiziologic, însă cu o amplificare a greutății inferioare față de optimul potrivit vârstei. D foarte multe ori, există situații în care persoanele cu anorexie se consideră pacienți supraponderali sau obezi, fiind așadar deteriorat aspectul corporal propriu printr-o capacitate de autoevaluare ireală și o precizie negativă a severității deficitului ponderal.
În momentul actual, este considerat că anorexia nervoasă este realmente singura patologie psihiatrică cu componentă endocrină. Prezența amenoreei la femeile aflate la vârsta fertilă este considerată o caracteristică constantă, având la bază un mecanism relativ simplu, respectiv ingestia redusă de lipide care determină o producție inadecvată de hormoni estrogeni, favorizând așadar apariția amenoreei.
Pe lângă aceste modificări caracteristice femeilor, tabloul clinic pe care anorexia îl conturează cuprinde o serie de modificări care vizează per ansamblu întreg organismul. S-au identificat modificări tegumentare, precum piele uscată , prezența cicatricilor pe partea dorsală a măinilor, cunoscut și sub denumirea de semnul Russel, anomalii cardiovasculare (scăderea frecvenței cardiace, scăderea tensiunii arteriale), modificări hematologice (cel mai frecvent anemie), tulburări la nivel renal- scăderea capacității de concentrare a urinei, scăderea ureii din cauza unui aport insuficient de proteine sau creșterea acesteia secundar statusului de deshidratare, modificări la nivelul sistemului gastrointestinal, precum eroziuni ali smalțului dentar ca urmare a vărsăturilor frecvente, constipație, evacuare gastrică întârziată.
Pentru a fi evidentă o eficientă terapeutica optima, echipa multidisciplinară are ca prim pas instituirea unor scheme terapeutice optime individualizate, iar consilierea nutrițională necesita atenție, având la baza câteva principii de baza: asigurarea unui aport alimentar care sa faciliteze câștigul ponderal cu atingerea greutatii ideale intr-un interval de timp prelungit. Se evită supraalimentarea de scurta durata având in vedere starea hipoanabolica a pacientului cu anorexie. Totodata, inițial, se va limita durata activității fizice pentru a putea înclina balanța energetică spre câștigul ponderal.
