Nu de puține ori ne confruntăm cu greutatea, indiferent de sezon, dar mai ales în perioada verii. Au fost susținute de-a lungul timpului diverse ipoteze pentru atingerea și menținerea unei greutăți ideale, însă doar aspecte generale și de cele mai multe ori neconcludente sau, mai rău, sfaturi neacreditate oferite din partea unor persoane neavizate. Despre obezitate, complicații și alte aspecte medicale sau nutriționale din această sferă au fost dezbătute pe Blogul Medical Dennutrition și pot fi citite de către publicul larg.
În blogul de astăzi, vor fi dezvăluite 10 etape importante care contribuie la optimizarea stilului de viață, și, implicit, la o greutate apropiată cât de mult de cea optimă în rândul persoanelor care se confruntă de mult timp cu această problemă. Aceste modalități utile au fost decoperite prin intermediul a zeci de ani de cercetare incluiv în cadrul British National Weight Control unde un număr de peste 10.000 de oamni au reușit să scadă în greutate, dar să și mențină în timp greutatea optimă.
1. Adoptarea unui stil de viață sănătos individualizat și găsirea unui plan alimentar care să funcționeze doar pentru tine
Aceste aspecte pot consuma timp și energie, iar soluția nu este întotdeauna cea reală, însă de reținut un aspect important și anume faptul că nu există în realitate o dietă standard care să funcționeze pentru toată lumea. Au fost studiate și evaluate multiple categorii de diete, precum dieta mediteraneeană, dieta săracă în carbohidrați, dieta cu conținut redus de grăsimi, dieta pe bază de smoothie-uri etc. Apelarea la un specialist îți poate ușura munca și spori motivația îndeajuns de mult cât să-ți atingi obiectivele greutății corporale.
2. Limitarea unor categorii alimentare
Indiferent de programul alimentar urmat, trebuie atenționat că unele categorii alimentare pot dăuna sănătății, necesitând eliminarea din rutina alimentară zilnică. Produsele procesate, sucuri carbogazoase, fast-food-ul sunt doar câteva exemple nocive care pot fi cu ușurință înlăturate din dieta zilnică fără eforturi suplimentare. Pe lângă faptul că sunt bogate din punct de vedere caloric, acestea nu aduc niciun beneficiu asupra calității vieții pe termen lung.
3. Folosirea unor mese „convenabile”
Atunci când un plan alimentar este întocmit, acesta trebuie să respecte mai multe reguli, dintre care, cea mai importantă, din punctul meu de vedere, este sustenabilitatea dar și ușurința de menținerea și respectare a acestuia pe termen lung de către pacientul/persoana în cauză. Facilitarea de adaptare la noul stil de viață depinde atât de pacient, cât și de medicul/dieteticianul care face recomandări. Nu este suficient să realizezi un program alimentar și să descrii niște recomandări generale, dacă acesta nu poate fi respectat în totalitate de către pacient.
4. Jurnalul alimentar, un prieten care te ajută în situații dificile
Jurnalul alimentar sau folosirea simplă și rapidă a unui pix și coli albe pentru a nota, înainte de întocmirea unei diete, a alimentelor consumate în decursul a mai multor zile. De ce aș face una ca asta? Simplu. După ce vei observa detaliat fiecare aliment notat pe parcursul menținerii jurnalului alimentar, vei conștientiza cu exactitate cantitatea ingerată, tipul de aliment consumat, iar în viitor obiectivul dietetic va fi cu siguranță modificat, nemaiexistând semne de întrebare referitoare la dimensiunea porțiilor sau omiterea consumului de alimente.
5. Activitatea fizică contează?
Activitatea fizică deține un rol important, mai ales pentru evitarea obezității sarcopenice, adică reducerea forței și a masei musculare. Scopul este ca mișcarea să fie susținută și echilibrată, individualizată în funcție de particularitățile medicale ale fiecărui individ, să fie placul persoanei în cauză. Cea mai sigură modalitate de manifestare a activității fizice este reprezentată de mersul pe jos, în pas alert, minim 30 minute zilnic sau 150 minute săptămânal, însă există și alte activități precum înotul sau mersul de bicicletă. Alternativele sunt multiple, cu siguranță.
6. Cântărirea regulată cu ajutorul unui cântar medical aprobat
De câte ori este necesar să ne cântărim? Sau care este intervalul optim de automonitorizare a greutății corporale? Nu există un singur răspuns la aceste întrebări și nici o soluție certă. Spre exemplu, recomandarea mea este săptămânală, cu mici excepții, în care greutatea poate fluctua în funcție, spre exemplu de perioada premenstruală. Studiile au arătat că persoanele care se cântăreau zilnic au scăzut în greutate semnificativ mai mult spre deosebire spre cele care iși monitorizau mai rar greutatea. Pe de altă parte, cântărirea zilnică se poate transforma la un moment dat într-un proces patologic, iar în perioada de stagnare din întreg procesul complex de scădere ponderală, poate scădea gradul motivațional de atingere a obiectivelor.
7. Eliminarea factorilor stresanți și obținerea unui somn corespunzător
Deficitul de somn a fost asociat cu surplusul ponderal, iar mâncatul excesiv cu factorii externi care conduceau către un stil de viață stresant. Implementarea exercițiilor de tip yoga, plimbările relaxante, evitarea consumului de alimente/băuturi bogate în cofeină cu câteva ore înainte de culcare și chiar evitarea activității fizice seara târziu pot îmbunătăți calitatea somnului.
Aceste mini-sfaturi sunt doar câteva metode pentru atingerea obiectivelor în procesul de scădere ponderală. Pot menționa chiar că reprezintă suprafața sau pelicula întregului proces, detaliile făcând și de această dată diferența. La fel ca și alimentația corectă și individualizată, acești pași contribuie la optimizarea stilului de viață.
