Evaluarea pacientului cu diabet zaharat: de la prima vizită la planul pe termen lung

Prima întâlnire nu este doar despre o analiză sau emiterea unei rețete; este despre a așeza corect harta bolii și a construi un drum sigur înainte, fără complicații pe termen mediu ;i lung. Evaluarea medicală completă începe cu stabilirea diagnosticului conform criteriilor actuale, continuă cu inventarierea comorbidităților și include revizuirea tratamentelor anterioare la pacienții deja aflați în terapie. În același timp, sunt analizați factorii de risc, se schițează un plan de management adaptat particularităților fiecărei persoane și se formulează un plan de îngrijire pe termen lung. La finalul vizitei, medicul specialist completează datele lipsă astfel încât deciziile să fie luate pe baze solide.

Anamneza personală și familială constituie o etapă esențială. Se notează debutul bolii, simptomele, frecvența spitalizărilor și motivele, cauzele și severitatea. Istoricul familial acoperă prezența diabetului la rudele de gradul I, dar și alte boli autoimune prezente în  familie. Se trec în revistă complicațiile și comorbiditățile: leziunile microvasculare și macrovasculare, patologiile frecvente în sindromul metabolic (inclusiv apneea în somn), hipertensiunea arterială, dislipidemia, hipoglicemiile, cu precizarea frecvenței, severității, contextului în care apar și a eventualelor semne de alarmă, precum și examenul fundului de ochi și alte afecțiuni asociate.

Contextul social și comportamental completează tabloul clinic. Se discută obiceiurile alimentare, curba greutății, activitatea fizică, tulburările de somn, fumatul și consumul de alcool sau droguri. Tratamentul actual este analizat din perspectiva aderenței, a efectelor adverse și a intoleranțelor. Se consemnează modul de monitorizare a glicemiei: de la automonitorizare la sisteme de monitorizare continuă. Dimensiunea psihosocială este evaluată explicit: antecedente de depresie sau anxietate, tulburări de alimentație, condiții sociale, nivel de instruire, tulburări cognitive și suportul familial. Pentru femeile aflate în perioada fertilă, discuția acoperă planificarea sarcinii, contracepția, estimarea riscurilor specifice și criteriile de urmărire pe parcursul sarcinii.

După această etapă, examenul fizic aduce detalii esențiale. Se măsoară înălțimea, greutatea și se calculează indicele de masă corporală, urmate de evaluarea tensiunii arteriale inclusiv în clinostatism și ortostatism. Se examinează fundul de ochi și glanda tiroidă. Pielea este privită atent pentru semne care sugerează insulinorezistență importantă, cum este acanthosis nigricans, dar și pentru elemente ce pot influența controlul glicemic, precum lipodistrofiile sau echimozele la locurile de injectare. Examenul picioarelor se face metodic pentru a surprinde precoce leziuni, calusuri sau deformări; se palpează pulsul la nivelul piciorului, se determină indicele gleznă–braț, se evaluează temperatura tegumentelor și sensibilitatea vibratorie, tactilă, termică și dureroasă, utilizând, după caz, pin-prick, monofilament și diapazon.

Bilanțul de laborator urmărește câteva repere clare. Hemoglobina glicată este măsurată pentru controlul pe termen mediu. Profilul lipidic include colesterolul total, LDL-colesterolul, HDL-colesterolul și trigliceridele. Se adaugă probe hepatice. Funcția renală este evaluată prin raportul albumină/creatinină urinară, creatinină serică și estimarea ratei de filtrare glomerulară. La pacienții tratați cu metformin se dozează vitamina B12. Ionograma, în special potasiul, este urmărită la cei care primesc diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie sau blocanți ai receptorilor de angiotensină. Se efectuează teste pentru funcția tiroidiană.

Toate aceste date converg către o etapă de sinteză: stabilirea țintelor. Se fixează obiective pentru HbA1c, glicemia bazală și postprandială, precum și frecvența monitorizării; se stabilesc ținte pentru tensiunea arterială, pentru profilul lipidic și pentru greutate. În paralel, se evaluează riscul cardiovascular global, se documentează istoricul de boală aterosclerotică, se inventariază factorii de risc și se realizează stadializarea bolii cronice de rinichi, cu încadrarea în clasele de risc.

Abia apoi se conturează planul terapeutic. Managementul stilului de viață rămâne un pilon, la care se adaugă terapia medicală nutrițională și terapia farmacologică adaptată obiectivelor și patologiilor asociate. Tratamentul comorbidităților este integrat explicit în plan, iar atunci când este nevoie sunt implicați alți specialiști pentru o abordare interdisciplinară. Astfel, evaluarea inițială nu este un inventar rece de liste, ci un proces coerent care aliniază datele clinice, biologice și contextuale pentru a construi un tratament personalizat și o urmărire pe termen lung cu succes.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *