Microbiomul intestinal uman deține un număr impresionant de aproximativ 100 trilioane de microorganisme, care implică atât bacterii, cât și virusuri și paraziți. Acesta constituie una dintre componentele cheie ale ecosistemului gastrointestinal, fiind într-o permanentă schimbare pe parcursul vieții, încă din momentul nașterii. Ajută la protejarea barierei intestinale, a absorbției nutrienților și a medicamentelor, la reglarea metabolismului, dar și formarea și maturizarea sistemului imunitar. A fost observată o modificare considerabilă a diversității și stabilității în primii ani de viață, care marchează astfel impactul de maturizare. Cu toate acestea, sunt colonizate și ale porțiuni ale tractului digestiv, a căror compoziție și cantitate diferă în prealabil de cea intestinală.
Diverși factori precum vârsta, mediul, stilul de viață, dieta aplicată, dar și genetica pot influența pozitiv sau negativ variația și diversitatea microbiomului intestinal. Având în vedere faptul că obiceiurile și comportamentele alimentare sunt diversificate în funcție de zonele geografice, aceste variații pot exista și la nivelul microbiomului intestinal uman. Astfel, factorii menționați anterior cu siguranță își pun amprenta asupra profilului microbiotei. Totodată, independent de vârstă au fost observate modificări în acest sens populațiilor care de-a lungul timpului au avut o dietă dezechilibrată asociat un stil de viață nu tocmai corespunzător, adugând în acest sens particularitatea atribuită persoanelor cu suprapondere și obezitate, mai exact diminuarea diversității la nivelul microbiotei intestinale în rândul acestora. Contrar acestor date, copiii cu status nuttițional în limite sau chiar ușăor supraponderali prezintă o diversitate mai mare decât copiii cu un index al masei corporale scăzut.
Prin urmare, o dietă corectă, adaptată diferit în funcție de particularitățile fiecăruia dintre noi cu siguranță va duce către o îmbunătățire a florei comensale intestinale și va fi de ajutor atât în cazul tulburărilor metabolice, cât și în cazul bolilor inflamatorii intestinale. Așadar, abordarea nutritivă are un impact specific asupra microbiotei intestinale.
Un studiu nou și interesant din cadrul revistei Best Practice & Research Clinical Gastroenterology și-a propus să aducă la suprafață impactul pe care cele mai recunoscute diete îl dețin asupra microbiomului intestinal.
Dieta occidentală este recunoscută în special în Estul Europei pentru consumul frecvent și ridicat de zaharuri rafinate, grăsimi saturate și nu în ultimul rând de alimente procesate. Consumul pe termen lung va avea consecințe neplăcute asupra sănătății, ducând astfel spre surplus ponderal și alte tulburări metabolice, precum dislipidemia sau diabetul zaharat de tip 2. Multiple studii de interes au identificat o scădere a diversității la nivelul microbiotei intestinale, dar și modificări de compoziție în rândul persoanelor cu un stil de viață nezorganizat care adoptă pentru mult timp acest tipar alimentar. Schimbările de compoziție și disproporționalitatea între bacteriile comensale, cele care colonizează în mod normal și cele care pot determina efecte nefavorabile vor conduce în final la afectarea integrității barierei intestinale.
Dieta mediteraneeană se bazează pe un aport extern de fibre, grăsimi sănătoase, legume verzi și fructe proaspete. Aderarea la instituirea și menținerea pe termen lung a unei astfel program alimentar poate crește considerabil numărul de bacterii comensale, poate imbunătăți diversitatea microbiomului intestinal. S-a observat că la persoanele cu sindrom metabolic și la vârstnici dieta în stil mediteraneean ar putea restaura unele specii bacteriene.
De asemenea, efectele sistemice benefice includ și prevenirea bolilor cardiovasculare, promovând astfel sănătatea.
Dieta vegetariană presupune o alimentație care evită toate categoriile de carne și fructe de mare, pe când subgrupul vegan constă în alegeri mai stricte ale unor modele alimentare care exclude orice preparat de origine animală. Abordarea unui astfel de tipar nutrițional poate duce la o amplificare a consumului de fibre insolubile, însă puține studii au raportat o scădere a metaboliților potențial dăunători în rândul persoanelor care urmează o astfel de dietă. Totodată, nu au fost observate modificări microbiene intestinale semnificative la persoanele care urmează o dietă vegetariană/vegană pe termen scurt. În continuare, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege beneficiile și riscurile asociate asupra sănătății intestinale.
O altă dietă care s-a dovedit a avea impact asupra microbiomului intestinal o reprezintă dieta fără gluten, care ajută la restabilirea normală a mucoasei intestinale la pacienții diagnosticați cu boala celiacă, dar și la cei cu sensibilitate la gluten non-celiacă prin reducerea răspunsului inflamator, scăderea senzației de balonare. Cu toate acestea, consumul de alimente în mod constant de către persoanele sănătoase pentru o perioadă îndelungată de timp poate duce la disbioză.
Alimentația și stilul de viață sunt considerați în prezent a fi de departe unii dintre cei mai importanți factori care influențează complexitatea și echilibrul microbiomului intestinal.
Necesitatea dezvoltării unor ntervenții nutriționale personalizate și adaptate pentru fiecare dintre noi constituie subiectul principal de interes în momentul de față pentru cercetări științifice din sfera nutrițională. Aceste particularități alimentare sunt considerate a fi un predictor al succesului scăderii în greutate la persoanele care urmează o dietă cu restricție calorică severă.
