Atât durata, cât și calitatea somnului dețin un rol extrem de important în gestionarea greutății corporale pe termen lung. Șansele de creștere ponderală se accentuează simultan cu reducerea duratei somnului. Somnul este o stare fiziologică periodică și reversibilă, caracterizată prin abolirea conștienței și diminuarea reactivității la stimuli. Are rol important în refacerea metabolică, imunitate și consolidare mnezică. Durata somnului este direct proporțională cu rata metabolismului și invers proporțională cu masa corporală. O rată metabolică mare se corelează cu un stres oxidativ important ce duce la îmbătrânire și demență. De asemenea, somnul este o funcție esențială care permite corpului și minții să se reîncarce, la trezire fiind alert si apt pentru o noua zis plina de activitati fizice si mentale. Un somn corespunzator ajută corpul să rămână sănătos și să prevină bolile. Fără un somn suficient, creierul nu poate funcționa corect. Acest lucru vă poate afecta abilitățile de concentrare, gândire clară și procesarea amintirilor.
Studiile din literatura de specialitate susțin că există o relație strânsă între patologia metabolică și somn. Spre exemplu, un studiu publicat în anul 2019 a demonstrat un lucru interesant, dar în acelasi timp de luat în considerare: cu fiecare oră în minus față de cele 7-9 ore ideale de somn, riscul de a atinge un index de masă corporal care corespunde obezității crește cu 9%. Este de-a dreptul înspăimântător dacă ne gândim în ansamblu, fiindcă nu puține sunt nopțile în care fiecare dintre noi poate atinge acest interval.
Doi hormoni extrem de importanți inițiază și sfârșesc somnul: melatonina și cortizolul.
Melatonina sau „hormonul somnului‟ este considerată un marker al ritmurilor biologice. Ea induce somnul și îl sincronizează la variațiile ciclului lumină-întuneric, inhibă secreția de grelină din stomac, având efect anorexigen, are efect antioxidant și stimulează imunitatea. Melatonina are efect vasodilatator la nivel cutanat, scăzând temperatura corporală și facilitând astfel adormirea. La adult, secreția de melatonină crește în jurul orelor 21-22 și atinge un maxim între orele 3-5 dimineața. Melatonina NU este produsă pe timpul zilei.
Lipsa somnului poate duce la creșterea nesănătoasă în greutate. Acest lucru este valabil mai ales pentru copii și adolescenți, care au nevoie de mai mult somn decât adulții. Nedormirea suficientă poate afecta o parte a creierului care controlează stimulii transmisi de catre hormonii reglatori ai apetitului. Lipsa somnului poate duce la alegeri alimentare necorespunzatoare, consumul de prea multe calorii pentru o „energie” sporita și un risc mai mare de a fi supraponderal sau obez. Totodata, exista documentata o creștere a grelinei si o crestere a leptinei. Leptina și grelina sunt hormoni care sunt esențiali în reglarea poftei si a satietatii in ceea ce consta alimentarea unei persoane intr-o zi de viata. Pe scurt, o creștere a grelinei înseamnă o creștere a foamei și o creștere a leptinei înseamnă o creștere a insatietății sau a plenitudinii.
Alegerile alimentare și apetitul sunt influențate aproximativ în mod egal de către durata somnului. Aceiași hormoni care reglează tiparele de somn, pot regla și tiparele alimentare. Pe de altă parte, s-a dovedit că atunci când somnul este insuficient, pot fi afectați și alți hormoni, cu rol important în reglarea comportamentului alimentar și controlul apetitului. Grelina reprezintă unul dintre acești hormoni. Nivelul ei crește proporțional cu senzația de foame/necesitatea de a mânca, iar o durată redusă a somnului sub 7 ore a fost asociată cu un nivel mai crescut de grelină. Leptina și GLP-1 indică gradul de sațietate. Această privare de somn, voluntar sau involuntar, determină o creștere a intensității foamei și un grad de sațietate mai redus postprandial/ după masă. Răspunsurile hormonale nu sunt la fel pentru toată lumea, ele diferă în principiu, în funcție de vârstă și sex. S-a observat că bărbații au tendință mai crescută spre o producție suplimentară de grelină comparativ cu femeile, astfel, necesitatea de a mânca este mai mare în rândul acestora.
Pe lângă dezechilibrele hormonale, durata și calitate inadecvată de somn influențează și sistemul nervos central. Luarea deciziilor referitoare la alegerile alimentare pot fi influențate în funcție de schimbările la nivelul centrului de recompensă secundare deficitului de somn. Pe de altă parte, un somn inadecvat conduce către oboseală, moment în care avem tendința de a consuma excesiv alimente puțin hrănitoare, concentrate în glucide simple și hipercalorice, care să ne ofere o stare mai bună. Acesta poate deveni un mecanism de recompensă, nociv pentru organism și pentru greutatea corporală.
Și dacă în cazul unui deficit constant de somn exista probabilitatea de a dezvolta în timp suprapondere și obezitate, cu siguranță există și riscul de a prezenta și sindrom metabolic, insulinorezistență, dislipidemii și chiar diabet zaharat de tip 2.
Somnul este extrem de important, face parte din viața noastră la fel ca restul activităților. Ar trebui considerat un proces gradual către o viață lungă și sănătoasă.
