Sarcina este o perioadă minunată și plină de transformări pentru orice femeie. Pe parcursul celor 9 luni pline de lucruri noi și corpul trece prin numeroase schimbări pentru a susține dezvoltarea fătului. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, teama de a depune kilograme în plus poate reprezenta o piedică pentru femeile tinere de a trece la următorul pas și de a lua hotărârea comună cu partenerul de a avea un copil. Această teamă de explozie a kg în plus dispare încet, încet pe parcursul sarcinii, uitându-se astfel obiectivul principal, și anume sănătatea și calitatea vieții atât a mamei, cât și a bebelușului.
În timpul sarcinii, câștigul ponderal trebuie să fie sănătos și bine controlat. Fiecare sarcină este unică, la fel și nevoile nutriționale ale fiecărei femei. Pentru a afla cerințele nutriționale și numărul aproximativ de kg pe care o viitoare mămică ar trebui să le acumuleze, trebuie evaluat statusul nutrițional înainte de concepție. Din punct de vedere cantitativ, adică necesarul energetic sau numărul de calorii care ar trebui să fie consumate pe parcursul unei zile în timpul sarcinii poate diferi de la o persoană la alta tocmai în funcție de statusul nutrițional, cu toate că recomandările generale corespund unui aport caloric suplimentar de 350-500 kcal/zi.
Creșterea în greutate necorespunzătoare poate avea consecințe nefaste asupra viitorului bebeluș, precum restricția de creștere intrauterină și nașterea prematură. Contrar, un surplus ponderal exagerat și acumulat prin alimentație nesănătoasă poate conduce către apariția diabetului zaharat gestațional pentru mamă, iar pentru făt macrosomie (o greutate la naștere peste 4000 g) si, implicit, recomandarea unei nașteri prin cezariană.
Așadar, numărul de kilograme recomandate să fie acumulate pe parcursul sarcinii diferă în funcție de valoarea BMI (indexului de masă corporală) pe care mama l-a prezentat la evaluarea nutrițională anterior sarcinii. Cu cât valoarea BMI este mai crescută, cu atât kilogramele acumulate trebuie să fie mai puține. Astfel, un BMI de sub 19.8 kg/m2 recomandă un surplus ponderal cuprins între 13-18 kg. În cazul unui BMI cuprins între 19.8 și 26 kg/m2, kg s-au redus la intervalul de 11-16 kg. Nu în ultimul rând, în caz de suprapondere 7-11 kg, iar în caz de obezitate 7-9 kg.
De asemenea, nu este necesar sub nicio formă să mănânci cât doi într-o sarcină, ci să mănânci ce este recomandat în funcție de necesitățile tale nutriționale. Într-adevăr unele alimente sunt recomandate a fi consumate mai rar, altele deloc, iar altele frecvent. Cererile nutriționale sunt sporite într-o sarcină și din punct de vedere al macro și micronutrienților. Un aport de cel puțin 60 g de proteine de calitate pe zi trebuie respectat, iar suplimentarea cu acid folic, calciu, fier, și nu în ultimul rând vitamina D sunt doar câteva aspecte importante de menționat. Suplimentarea nu trebuie să fie realizată cu suplimente alimentare, dacă stilul de viață și dieta sunt adecvate. Analizele de laborator indică cu exactitate deficitele nutriționale, iar recomandările medicului ginecolog trebuie urmate. Suplimentarea cu acid folic trebuie începută cu 4 săptămțni înainte de concepție conform recomandărilor ghidurilor. Mai mult decât atât, hidratarea corespunzătoare cu lichide clare, non-calorigene trebuie să fie luată în considerare. Cafeaua nu este contraindicată, însă consumul trebuie moderat, un exces de cofeină poate determina avort spontan. Aceeași regulă se aplică și în cazul consumului de pește, pentru a reduce riscul de contaminare cu metil-mercur.
De reținut și faptul că activitatea fizică într-o sarcină fără riscuri nu este contraindicată. Câteva exemple relativ simple și ușor de urmat sunt: mersul pe jos, înnotul sau chiar yoga, care pot ajuta și influența într-un mod pozitiv bunăstarea mamei, dar și a fătului.
Așadar, respectarea vizitelor la medicul specialist ginecolog reprezintă o modalitate sigură prin care pot fi prevenite eventualele complicații și riscuri neplăcute. De asemenea, în cazul alimentației nu ezita să contactezi un specialist în nutriție pentru o individualizare corectă a necesarului nutrițional din punct de vedere cantitativ și calitativ.
