Binge eating, cunoscut și sub denumirea de hiperfagie sau ingestie compulsiva, reprezintă o problemă serioasă de sănătate mentală și fizică care afectează tot mai multe persoane în societatea contemporană. Este important să înțelegem această condiție și să găsim modalități de a o aborda și gestiona eficient. În acest articol, vor fi explorate cauzele, simptomele și strategiile pentru a depăși binge eating.
Aceasta tulburare de comportament alimentar se definește ca un episod de consum alimentar excesiv si hipercaloric, cu o durata de aproximativ 2 ore, episod care este urmat de sentimentul de rusine si vinovatie.
In realitate, binge eating-ul este un tip de tulburare de alimentație caracterizată prin consumul excesiv de alimente într-un interval de timp relativ scurt, adesea însoțit de o senzație de pierdere a controlului. Acest comportament nu este însoțit de compulsiuni de a provoca vătămare corporală sau de a elimina caloriile consumate, cum se întâmplă în cazul bulimiei. Ulterior pot exista perioade de activitate fizica extrema sau alte modalități prin care persoana in cauza încearcă sa “compenseze” cele întâmplate. Exista factori externi care pot constitui potențiali declanșator ai unui episod de binge eating, ca de exemplu: stări emoționale- anxietate, tristete, depresie sau alți factori afectivi.
- Care sunt cauzele care impacteaza declansarea unui episod de binge eating?
- Stresul și Presiunea: Situațiile stresante și presiunea socială pot fi factori declanșatori pentru binge eating. Consumul excesiv de alimente poate fi folosit ca o modalitate de a face față emoțiilor negative.
- Depresia și Anxietatea: Persoanele care suferă de depresie sau anxietate pot apela la consumul excesiv de alimente ca o formă de automedicamentare.
- Corpul și Imaginea de Sine Presiunea pentru a atinge standardele de frumusețe promovate în mass-media poate duce la dezvoltarea unui comportament de binge eating în încercarea de a obține sau menține o anumită greutate cu scopul de a “se încadra” intr-o anumită categorie de clasa socială.
2. Cum putem recunoaște un astfel de episod?
- Consumul rapid de alimente într-un timp scurt, fără a simți plăcere reală în timpul mesei.
- Sentimente de vinovăție, rușine sau dezgust după episodul de binge eating.
- Consumul în secret sau izolarea în timpul acestor episoade.
- Senzația de pierdere a controlului asupra consumului de alimente.
3. Cum poate fi gestionat?
- Consiliere psihologică/psihiatrică: Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) poate fi eficientă în identificarea și schimbarea gândurilor și comportamentelor care contribuie la binge eating.
- Stabilirea unui stil de viața sănătos si terapie medical-nutrițională: Un program echilibrat de alimentație, somn și exerciții fizice poate contribui la menținerea unei stări de bine și la reducerea episoadelor de binge eating.
- Autocunoaștere și Mindfulness:** A fi conștient de motivele care stau în spatele binge eating-ului poate ajuta la prevenirea acestuia. Practicarea mindfulness poate ajuta la dezvoltarea unei relații mai sănătoase cu alimentele.
Binge eating poate avea un impact semnificativ asupra sănătății fizice și mentale. Este important să căutăm ajutor și să găsim modalități eficiente de a gestiona această condiție. Prin consiliere, autocunoaștere și adoptarea unor rutine sănătoase, putem să depășim această provocare și să ne îmbunătățim calitatea vieții.
Având in vedere faptul ca aceasta categorie din cadrul tulburărilor de comportament alimentar poate interfera cu tratamentul optim al bolilor cronice, este importanta diagnosticarea corecta si precoce, dar si o abordare multidisciplinară medicală.
