Mulți dintre noi suntem consumatori de cafea și nu ne imaginăm ziua fără o ceașcă de cafea aromată. Unul dintre motivele pentru care acest sentiment este prezent în fiecare dimineață ar fi furnizarea cofeinei, acel stimulent care ne amplifică vigilența și nivelul de energie. Cu toate acestea, majoritatea iubitorilor de cafea din întreaga lume nu se gândesc dacă acest consum zilnic ar putea sau nu să aducă beneficii organismului. De-a lungul timpului, cafeaua a fost supusă unor dezbateri ample, astfel în 1991 ea fiind inclusă de către Organizația Monidală a Sănătății într-o listă de posibili carcinogeni. Ca urmare a multiplelor studii realizate pe acest preparat, aceasta a fost exclusă ulterior, dovedindu-se chiar că, prin intermediul conținutului bogat în antioxidanți prezintă mai multe beneficii pe termen îndelungat asupra funcționării optime a organismului.
Cafeaua este mai exact un amestec complex de mai mult de 1000 de substanțe, însă cea mai cunoscută este cofeina. Denumirea chimică pentru aceasta este 1,3,7 trimetilxantina. De reținut faptul că aceastp substanță nu este prezentă doar în cafea, ea existând și în diverse ceaiuri, cel mai frecvent ceaiul verde, în ciocolate cu un conținut crescut de cacao, în guarana, în unele suplimente alimentare sau în băuturi energizante. Cofeina se absoarbe la nivel intestinal în aproximativ 45 de minute de la consum și atinge pragul superior în maximul 2 ore. Unele grupe alimentare, precum fibrele pot conduce către o întârziere a absorbției cofeinei. Contraceptivele orale pot de asemenea să crească timpul de absorbție. De menționat că în trimestrul 3 de sarcină, cofeina poate rămâne în organism până la 15 ore, acesta fiind și motivul pentru care se recomandă un consum mai redus de cafea în rândul femeile gravide, având în vedere faptul că poate traversa bariera placentară.
Adesea, consumatorii de cafea pot dezvolta o așa-numită toleranță la cofeină, care în timp poate conduce către o diminuare a efectelor sale stimulatoare. Nu este recomandată oprirea bruscă a consumului din cauza efectelor secundare precum iritabilitatea, durerea de cap/cefaleea, agitația, vertijul sau amețeala, insomnia și oboseala. După aproximativ o săptămână aceste simptome dispar. La evitarea apariției acestor efecte poate să ajute scăderea treptată a cantității de cofeină ingerată.
Cafeaua diferă în funcție de mai multe aspecte. Proveniența sa, modalitatea de prăjire, intensitatea aromei, cantitatea măcinată sunt doar câteva dintre acestea, iar răspunsul consumatorului la cofeină diferă de la o persoană la alta. Boabele de cafea provin mai exact din arborele de cafea care aparține genului de plante intitulat Coffea. Există o varietate de specii care aparțin acestui gen. Sunt cunoscute 2 tipuri principale, respectiv Arabica, originară din Etiopia (cafeaua este mai aromată), fiind cel mai popular la nivel internațional și Robusta, care este mai puțin costisitor de cultivat comparativ cu Arabica, rezistând mai mult la schimbările climatice , precipitații și umiditate.
Inițial, boabele de cafea sunt verzi, culoarea modificându-se după prăjire la temperaturi ridicate, secundar cărora se va elibera și aroma cunoscută. Ulterior, acestea sunt răcite și măcinate. Culoarea deschisă a boabelor de cafea după prepararea termică se asociază cu o aromă mai intensă, dar și cu o aciditate mai mare. Cu cât prăjirea este mai intensă, cu atât gustul tinde spre o intensitate mai crescută de amar.
Cafeaua decofeinizată este o alternativă pentru persoanele care prezintă efecte secundare la cofeină. Metodă des folosită pentru înlăturarea cofeinei costă în adăgarea de solvenți chimici, care se leagă de aceasta, evaporându-se ulterior. Pentru a eticheta un produs drept decofeinizat trebuie eliminat aproximativ 97% din cofeina, existând în prealabil doar urme.
Cafeaua consumată într-o proporție moderată s-a dovedit a aduce beneficii multiple la nivelul organismlui. Pe termen scurt, poate avea un efect de creștere asupra valorilor glicemice prin activarea sistemului simpatic, dar studiile pe termen lung au demonstrat că riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 la consumatorii de cafea este relativ mai mic comparativ cu cei care nu consumă. Polifenolii prezenți în cafea și-au arătat eficacitatea la nivelul metabolismului glucozei. Un studiu interesant realizat pe aproximativ 46.000 de persoane urmărite într-un interval de timp de 20 ani a dovedit că există o corelație între cantitatea de cafea și riscul mic de a dezvolta diabet zaharat tip 2, risc care variază de la 8 % cu 1 cană pe zi până la 33 % pentru 6 căni, existând și o diferență între cele 2 tipuri de cafea, respectiv cofeinizată și decofeinizată.
Antioxidanții prezenți acționează într-o manieră pozitivă la nivelul celulelor prin combaterea radicalilor liberi și pot astfel să reducă stresul oxidativ și inflamația. Cafeaua amplifică buna-dispoziție, scade pe termen lung riscul de anxietate și depresie și întârzie apariția bolii Alzheimer. Prin compararea consumului redus de cafea și a celui mai crescut pe un lot de 330000 de persoane, s-a descoperit un risc redus de diagnosticare a depresiei cu 24%, cel mai mare beneficiu observându-se la un consum zilnic de cofeină între 70 și 400 mg/zi. Cofeina a fost de multe ori asociată cu o scădere ponderală eficientă, dar nu s-a demonstrat un efect real asupra unei scăderi semnificative. Temporar, poate reduce pofta de mâncare și creșterea sațietății.
Dacă un consum moderat de cafea aduce beneficii, excesul, ca în oricare alt caz, determină toxicitate și efecte secundare severe sau chiar deces. Aceasta apare la 1-2 g de cofeină ingerată, iar atingerea nivelului de 10-14 este considerat a fi fatal, echivalentul a 100 căni de cafea.
