Nu este prima dată când vă comunic că fiecare dintre noi suntem unici, fiecare simțim și gândim în modalități aparte, neconcordante, care ne identifică ca om, ca ființă. Cu toate că încercarea de a realiza legături umane pentru a ne folosi la ceva și de a ne agăța mereu de o speranță banală pentru a merge mai departe, există din păcate o cauză profundă a tuturor eșecurilor care ne înconjoară, care ne pun piedici în atingerea obiectivelor, indiferent de sfera de proveniență. Confruntarea mea majora in ceea ce constituie nutritia prin toate definitiile sale este intr-adevar TEAMA pacientilor care vin la cabinet pentru a gasi o solutie in lupta cu kilogramele. Este foarte important să săpăm adânc în această interdependență care ne macină mereu, să încercăm să o accetăm și să o tratăm cu răbdare prin intermediul unei echipe multidisciplinare de specialiști, pentru a nu atinge pragul de extremitate a severității. Prin unicitate și siguranță, dăm dovadă în cea mai mare măsură de maturitate și certitudine că fiecărei probleme cu siguranță i se va găsi o soluție mai devreme, sau mai târziu. Cu toate acestea, cea mai mare problema a noastra suntem chiar NOI.
Chiar dacă diversitatea își face prezența in personalitatea fiecaruia dintre noi, țin să mentionez că aspectul comun al majorității pacienților care mi-au cerut sprijinul este constituit dintr-un trio existențial (teama de schimbare, mâncatul emoțional și anxietatea). Vreau să înțelegem și să ne focusăm atenția asupra acestor gânduri și trăiri sociale pentru a construi o mai bună comunicare și pentru a dezvolta în bine relația medic-pacient. Uneori, în pofida tratării cauzelor ce conduc către suferințe organice, este imperios necesar să ne punem un semn de întrebare, să privim cu ochii minții și ai sufletului și să ajutăm pacientul prin îndrumarea către găsirea tihnei interioare. Este o etapă greu de urmat, care necesită o instruire aparte și o abordare ieșită din comun. Psihoterapia este intervenția în sănătate și în boală. Aceasta nu se concentrează fix asupra problemelor psihologice cu impact major, precum tulburările de panică, anxietatea, depresia sau tulburările alimentare, ci roul său este de a cuprinde per ansamblu acestea plus pierderi sau suferințe. De asemenea, prevenția, optimizarea și dezvoltarea sunt câteva dintre aspectele pe care le poți modela în cadrul ședințelor. Indiferent de momentul vieții la care te afli, cu siguranță poți beneficia de pe urma psihoterapiei. Suplimentar, psihoterapia te ajută sa adresezi cauza, factorii de menținere și reprezintă o oportunitate prin care poți dezvolta mijloace adaptative de a face față situațiilor și nu numai.
Trebuie să prindem curaj, să încercăm și să ne dorim să atingem reușita. Cursul de psihoniutriție mi-a prins foarte bine, am acumulat informații noi, care m-au pus pe gânduri, am studiat ulterior mai mult și mai mult. Lucrurile deveneau intersante de la o pagină la altaș informații noi, nuanțe și tehnici diactice și comportamentale inedite, cu care în calitate de medic tânăr nu eram destul de familiarizată. Din nefericire, medicina nu te instruiește asupra comportamentelor ființelor umane, nu te învață nici o secundă cum să gestionezi presiunile din exterior și nu te avertizează că, înainte de orice boală cu afectare organică, sufletul și mintea au de suferit. Cu toate ca, am incercat oarecum sa deslusesc tainele psihologiei in contextul comportamentelor alimentare, am nevoie de ajutor specializat pentru a va explica cu exactitate ce se afla in spatele unui surplus, in spatele persoanelor care se adreseaza doar nutritionistilor si, mai ales, ce se ascunde dincolo de dietele si programele detox „miraculoase”.
Încercarea realizării unei corelații reale, palpabile între starea resimțită de pacienți prin elaborarea posibilelor cauze, identificarea stilului de viață, istoric medical și cel mai important din perspectiva mea, mâncarea ca factor de risc și determinant în acest context a dat roade. Pentru a intelege cu ce ne confrutam, trebuie sa invatam cateva cunostinte simple, iar ulterior sa punem in echilibru toate informatiile pe care le-am acumulat. Anxietatea este o stare emoțională și motivațională aversivă, ce apare în circumstanțe amenințătoare, de pericol. Totodată este o emoție fundamentală, pe care fiecare dintre noi am resimțit-o, într-o mai mică sau mai mare măsură de-a lungul vieții, încă de la o vărstă tânără. Atunci când unele persoane resimt un nivel mai ridicat de anxietate, pe durate mai lungi și indiferent de situație, vorbim de anxietate ca trăsătură, fiind o caracteristică de personalitate stabilă. Anxietatea ca stare se referă la nivelul actual de anxietate, având o natură mai mult situațional specifică, fiind de scurtă durată.
Adesea, folosim interșanjabil termenii de anxietate și frică. Cu toate acestea, este extrem de important să recunoaștem diferența dintre emoții aparent similare astfel încât să le putem identifica și să le abordăm în mod adecvat. Deși ambele implică ideea de pericol, ele se deosebesc. În timp ce frica este o reacție automată, o alarmă la un pericol iminent, anxietatea este un ansamblu de reacții (cognitive, afective, fiziologice și comportamentale) la un pericol posibil, deci nu există un motiv sau o amenințare reală. Este mai degrabă o frică anticipativă , fiind legată de ceva ce s-ar putea întâmpla și adesea duce la o vigilență cronică către posibile amenințări.
Cu ce se confruntă pacienții cu obezitate?
Pacienții cu obezitate trăiesc atât prin prisma anxietății, cât și a fricii. Factorii declanșatori ai anxietății ca stare sunt reprezentați de acele situații în care nu se simt confortabili, situații în care sunt jigniți sau li se adresează apelative inadecvate, situații în care sunt supuși unor presiuni de comparație. Totodată, gândul că o vor lua de la capăt după alte zeci încercări eșuate declanșează la nivel mental reacții controversate în ceea ce definește REUȘITA. Negativismul și promisiunile diverselor campanii împotriva kilogramelor în plus îi motivează pe un interval de timp limitat, determinând astfel un dezechilibru al emoțiilor constructive cu referire la schimbarea stilului de viață. Frica poate să apară atunci când intervine dorința supremă pentru schimbare, dar cu toate acestea există un blocaj interdependent care îi oprește să facă un pas spre ea. Pe de altă parte, poate să apară și frica de abandon, frica de a nu fi iubiți sau admirați îndeajuns de mult pentru acele „eforturi” pe care le fac în decursul programului alimentar.
Costuri și beneficii
Anxietatea nu este întotdeauna rea, aceasta ar trebui observată pe un continuum, de la normal la patologic. Un anumit nivel de anxietate poate fi benefic, deoarece duce la mobilizarea resurselor și la concretizarea unor acțiuni ce ajută la depășirea unor obstacole mai dificile. Acest lucru se traduce prin pregătire, atenție, concentrare și implicare în sarcini importante și relevante pentru noi.
Cand devine în realitate anxietatea o problema?
În principal sunt trei criterii prin care putem delimita anxietatea adaptativă de cea patologică: intensitate, durată și frecvență. Așadar, putem asocia problematica situației unui context de cronicizare, exemplificat prin apariția acesteia în momente grele și dispariția cu dificultate. Anxietatea nu arată la fel pentru toată lumea, iar din acest motiv diferențele interindividuale sunt extrem de importante. Conform APA, 2013 diferența dintre cele două constă în suferința semnificativă și afectarea domeniului social, profesional sau a altor domenii relevante de funcționare. Cele mai frecvente simptome asociate sunt reprezentate de:
Emoționale
- Îngrijorare excesivă și frecventă, adesea incontrolabilă
- Neliniste, încordare, iritabilitate, sentimentul acut al unui pericol iminent
- Senzația că ești copleșit
Cognitive
- Dificultăți de concentrare
- Dezorientare
- Gânduri repetitive (adesea legate de motivul îngrijorării)
Fizice
- Creșterea frecvenței cardiace
- Creșterea frecvenței respiratorii
- Transpirații
- Tensiune musculară
- Tulburări de somn
- Manifestări gastro-intestinale
Comportamentale
- Evitare
- Amânarea sarcinilor/luării deciziilor
- Izolare socială
La baza anxietății nu stă doar un singur factor, ci o combinație de factori. Factorii biologici (nu vorbim de o determinare genetică specifică, ci de o sensibilitate mai ridicată la stimuli negativi) experiențele timpurii de viață, cât și stresul pe care îl trăim sunt câteva aspecte care pot contribui la dezvoltarea unei anxietăți patologice. Totodată, trebuie avuți în vedere și factorii medicali, atât stresul asociat unei afecțiuni, cât și efectele secundare ale medicației putând conduce la anumite simptome, sau la accentuarea celor deja existente.
Anxietatea nu afectează doar persoana în cauză, ci și indirect pe cei apropiați. De aceea prin comportamentele pe care la adoptă, ei pot contribui la îmbunătățirea situației, sau la agravarea ei. În această dinamică, este important să susții, să asculți, să încurajezi, dar și să stabilești limite sănătoase, să minimizezi comportamentele codependente și să ai grijă de propriile nevoi. Este important să fii parte din procesul de recuperare, dar în plan secundar.
O importanță absolută o deține conștientizarea situației, descoperirea cauzei și acționarea corectă și concomitentă cu sfaturile specialistului. Trebuie să învățăm să ne autocunoaștem, să acceptăm lucrurile mai puțin bune cu care ne confruntăm zilnic și să încercăm cât de puțin să găsim o motivație în toate activitășile noastre. Mintea trebuie să fie mereu ocupată cu aspecte care ne aduc un mare plus existenței noastre în societate, dar și liniște în același timp. Eliminarea factorilor stresanți și puterea de a îndepărta persoanele toxice din anturaj constituie un pas extrem de important în evoluția noastră ca ființe raționale. Alegerea conștientă și gândirea optimistă fac parte din acest ansamblu. Mediul social și profesional în care activăm necesită o atenție specială, contribuind, de asemenea, la formarea noastră ca specie umană complexă.
