Sindromul premenstrual reprezintă o asociere vastă de semne și simptome somatice și psihologice semnificative din punct de vedere clinic, care apar de-a lungul perioadei luteale a ciclului menstrual, ducând astfel la o afectare a capacității funcționale. Este estimat că 30-40% dintre femei la nivel Mondial au experimentat apariția acestui tablou clinic de-a lungul perioadei reproductive, 70 % din total prezentând afectare psihologică. Atât schimbările emoționale, cât și simtomatologia somatică pot avea intensitate diferită (ușoare, moderate sau severe) de la o persoană la alta, reapariția fiind într-o manieră destul de previzibilă, nemaifiind observate în câteva zile de la debutul menstruației.
Modificări ale apetitului, mâncat în exces cu acumularea secundară a kilogramelor pot fi semne associate sindromului premenstrual. Mai frecvent, durerile abdominale, cefalee, sensibilitate la nivelul sânilor, anxietate, iritabilitate, oboseală, flatulență, încetinirea tranzitului intestinal constituie câteva dintre componenteșe clinic definitorii în acest caz. În unele cazuri, stresul emoțional asociată poate constitui singurul semn determinant al afectării calității vieții în perioada respectivă.
Cu toate acestea, severitatea simptomatologiei poate fi destul se amplificată de la o lună la alta, această formă de sindrom premenstrual poartă de această data denumirea de tulburare disforică premenstruală. Etiologia sindromului premenstruală rămână și în prezent neelucidată. A fost asociat cu fluctuațiile hormonale, observându-se debutul simptomatologiei după ovulație, atunci când nivelurile de estrogen și progesteron sunt scăzute și dispariția acesteia odată cu creșterea acestora.
Modificări ale stilului de viață sunt importante în acest sens, acestea incluzând activitate fizică regulată, păstrarea orelor de somn (7-8 ore/noapte), evitând un potențial deficit. Din punct de vedere al alimentației, suplimentarea cu magneziu și acizi grași omega-3 poate ajuta la diminuarea intensității durerii abdominale în principal pentru efectele antiinflamatorii. Consumul de ghimbir în aceste perioade pot fi utile datorită conținutului de gingerol (principalul compus bioactiv) și gingerdionă. În același timp, beneficii documentate în acest sens aparțin și vitaminei E datorită sursei de antioxidanți.
Magneziu reduce intensitatea crampelor abdominale în contextul sindromului premenstrual scăzând nvelul de prostaglandine și relaxând musculatura de la nivel uterin. Persoanele care experimentează astfel de dureri pot produce de până la 10 ori mai multe prostaglandine comparativ cu restul populației. Surse bogate în magneziu sunt reprezentate de: semințele de dovleac, nucile de Brazilia, migdale, semințele de floarea soarelui, boabele de soia, spanac preparat termic, alune
Singurul supliment pe bază de plante care s-a dovedit că deține un control asupra schimbărilor de dispoziție asociate sindromului premenstrual îl constituie extractul de fructe agnus-castus. Un aport moderat- crescut de carbohidrați complecși și înlocuirea zaharurilor comerciale/glucide simple cu acestea poate prezenta beneficii datorită creșterii nivelului de triptofan, precursor al serotoninei, însă cuantificarea este diferită de la o persoană la alta. Terapia cognitiv comportamentală constituie o altă modalitate de ameliorare a simptomatologiei care pune accent în mod special ppe analizarea și corectarea comportamentelor, a gândurilor și a emoțiilor pertrubatoare nerezolvate.
