În momentul actual sunt recunoscute diverse modele alimentare, însă unul dintre puținele evidențe științifice asupra multiplelor beneficii pentru sănătatea organismului uman este reprezentat de modelul mediteraneean tradițional. Adaptarea sa la obiceiurile din România poate fi o provocare, o abordare dificilă uneori, dar includerea unor alimente caracteristice acestui model este disponibilă urmând câteva principii esențiale.
Alimentația mediteraneeană conține toate grupele alimentare, însă cu preponderență vegetale. În același timp, există o distribuție uniformă a carbohidraților, proteinelor și lipidelor ( de această dată lipide cu beneficii asupra sănătații cardiovasculare),a micronutrienților (vitamine și substanțe minerale, ca de exemplu sodiu, potasiu, magneziu, fier), dar și un aport suficient de fibre alimentare.
Aportul caloric va fi adaptat conform necesarului fiecărei persoane, astfel încât să existe o scădere ponderală în rândul pacienților cu obezitate și suprapondere și o menținere îndelungată pentru cei care țintesc spre o greutatea ideală.
La inițiere, cât și pe parcursul acestui model alimentar este indicat consumul de alimente tradiționale sănătoase, de producție locală, un aport hidric corespunzător de aproximativ 2000-3000 ml/zi, cu evitarea băuturilor îndulcite cu zaharuri comerciale, miere, sau diverse siropuri. De asemenea, la pregătirea mâncării este recomandată utilizarea mijloacelor gastrotehnice moderne, precum vase cu strat ceramic, vase cu presiune, abur, cuptor, fierbere, grill electric.
Alimentele consumate în acest stil de viață sunt reprezentate de cerealele integrale, alimentele neprocesate- fructe și legume, sau minim procesate (carne albă, pește), uleiuri nerafinate (masline, rapiță, ulei de struguri), cu evitarea uleiului de palmier și de cocos. Evitarea alimentelor procesate cu adaos de zahar, a grăsimilor de origine animală sau grăsimi vegetale ultraprocesate, precum dulciuri, creme tartinabile, mezeluri, foietaje, biscuiți, napolitane este imperios necesară.
Condimente fără sare sau plante aromate, ca de exemplu cimbru, mărar, țelină, busuioc, mentă, chimen, boia, turmenic, pătrunjel bpot fi utilizate în cadrul preparării oricărei mâncări. Totodată, consumul excesiv de sare poate fi înlocuit cu acrirea preparatului cu suc de lămâie.
Repartiția meselor pe parcursul unei zile este extrem de importantă, acesta fiind concretizată în 3 mese principale, cu sau fără adaosul gustărilor, acestea fiind opționale. Intervalul cuprins între prima masă a zilei, respectiv micul dejun și ultima masă servită este indicat a fi 10-12 ore.
Așadar, succesul alimentației de tip mediteraneean în rândul românilor poate fi o adevărată provocare, iar adaptarea și recunoașterea unanimă pentru țara noastră poate fi realizată.
