Hipertensiunea arterială constituie un factor de risc cardiovascular foarte important, care afectează aproximativ o treime din populația adultă la nivel global. Această patologie este asociată cu înaintarea în vârstă, fiind diagnosticată rar în rândul adulților tineri, situație în care este denumită hipertensiune arterială secundară, cauza apariției acesteia fiind ulterior evaluată și tratată corespunzător.
Un procent de aproximativ 90% dintre persoanele diagnosticate cu hipertensiune arterială nu prezintă o cauză documentată, aspect care sugerează că aceasta este esențială sau primară. Hipertensiunea arterială se asociază cu o serie de complicații, ca de exemplu disfuncțiile severe de organ cu localizări multiple: insuficiența cardiacă, angioscleroza retiniană, boala cronică de rinichi, accidentul vascular cerebral.
Informațiile cu caracter nutrițional oferite de către pacienți în timpul controlului medical de rutină sunt de cele mai multe ori inexacte, însă, cu toate acestea, există aspecte legate de stilul de viață și regimul igieno-dietetic clar asociate cu creșterea tensiunii arteriale.
Cele mai frecvent incriminate obiceiuri alimentare în apariția hipertensiunii arteriale sunt reprezentate de aportul crescut de grăsimi saturate, consumul frecvent de carbohidrați cu absorbție rapidă, aportul redus de fructe și legume proaspete sau congelate, consumul de alimente cu un conținut mare de sare și aportul excesiv de liquorice.
Având în vedere faptul că alimentația joacă un rol major în dezvoltarea hipertensiunii arteriale, de-a lungul timpului s-au conceput diverse strategii alimentare specifice și mai puțin specifice pentru combaterea acesteia. Dieta DASH sau Dietary Approaches to Stop Hypertension (Abordări terapeutice pentru combaterea hipertensiunii arteriale) este susținută prin diverse studii, cercetătorii în domeniu observând că rata de diagnosticare a hipertensiunii arteriale este mai redusă la persoanele care pun accentul pe o dietă bazată pe plante, precum vegetarienii sau vegani.
DASH se axează în prealabil pe aportul de fructe și legume, cu un conținut optim de proteine de calitate, precum carnea albă, dar și proteine vegetale, precum fasolea și năutul. De asemenea, este săracă în carne roșie, grăsimi, zaharuri comerciale și sare. Până în momentul de față, unul dintre cele mai concise argumente pentru care persoanele diagnosticate cu hipertensiune arterială ar trebui să adopte un astfel de regim este legat de aportul redus de sare.
Așadar, DASH recomandă consumul a nu mai mult de 2.3 g sare ( 1 linguriță) pe zi, ceea ce este în conformitate cu majoritatea ghidurilor medicale și nutriționale, în special la pacienții cu hipertesiune arterială. De atenționat în rândul vârstnicilor cu HTA, aportul extern de sodiu (sare) nu trebuie să fie absent din cauza frecventelor dezechilibre hidroelectrolitice, care pot fi greu de corectat ulterior.
Recomandări nutriționale cu privire la dieta DASH:
· A se adăuga o porție de legume proaspete la masă, respectiv prânz și/sau cină
· A se adăuga o porție de fructe ca și gustare între mesle principale. Se recomandă fructe proaspete sau congelate fără adaos de zaharuri și se evită compotul de fructe, fructele confiate sau sucurile presate.
· Se recomandă folosirea de condimente pe bază de plante aromatice, fără conservanți artificiali, înjumătățirea porțiilor de grăsimi saturate, cu diminuarea ulterioară a acestora, referitor la unt, margarină sau smântână.
· A se consuma lactate degresate sau cun un conținut redus de grăsimi.
· Se recomandă evitarea consumului de carne roșie sub orice formă de preparare termică, și limitarea altor categorii la maxim 200 g/zi, cu individualizarea porțiilor în funcție de particularitățile fiecărui individ în parte. De asemenea, mesele preparate pe bază de plante sunt recomandate fi întocmite tot mai des. A se consuma fasole și năut.
· Adaugă mai multe legume și fasole uscată în dieta ta.
· Înlocuirea gustărilor nesănătoase precum chipsuri sau dulciuri cu nuci nesărate, floricele de porumb simplu nesărate, fără unt și legume crude sub formă de sticks-uri.
· A se citi cu atenție etichetele alimentelor pentru a alege produsele cu un conținut mai redus de sodiu.
Pe de altă parte, hipertensiunea arterială a fost asociată și cu sedentarismul, mai exact în rândul persoanelor cu o activitate fizică sub 30 minute în fiecare zi. Așadar, atât exercițiile de tip cardio, cât și cele de forță s-au dovedit a avea un impact benefic asupra valorilor tensionale.
Prin urmare, ca oricare altă patologie cronică, hipertensiunea arterială prezintă ca o primă recomandare optimizarea stilului de viață. Secundar acestuia, controlul cardiologic este esențial, la fel și conduita terapeutică ulterioară.