Ulcerul gastric reprezintă o afecțiune comună a sistemului gastrointestinal, caracterizată printr-o soluție de continuitate (leziune ulcerativă) cu localizare la nivelul stomacului. Această afecțiune poate provoca disconfort semnificativ și poate afecta calitatea vieții. Totodată, poate să apară și la nivelul duodenului (prima porțiune a intestinului subțire) în 5-10 % din cazuri.
De ce apare ulcerul gastric?
Există diverși factori predispozanți acestei patologii. Cu toate acestea, ulcerul gastric apare atunci când echilibrul natural dintre acidul gastric și mucoasa protectoare a stomacului este perturbat. Principalele cauze ale ulcerului gastric includ infecția cu bacteria Helicobacter pylori, utilizarea pe termen lung a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum și excesul de acid gastric produs la nivelul stomacului.
Cum se manifestă?
Manifestările clinice ale ulcerului gastric pot varia de la persoană la persoană, dar cele mai comune includ disconfort epigastric, arsuri și dureri continue și severe în partea superioară a abdomenului, în care pacientul arată cu un singur deget localizarea acesteia. Durerea poate fi exacerbată de senzația reală de foame sau în timpul nopții. Alte simptome pot include senzație de greață, vărsături, pierderea în greutate și lipsa poftei de mâncare. În cazurile severe, ulcerul poate duce la sângerare internă și poate fi periculos, punând viața în pericol.
Există recomandări nutriționale țintite în acest caz?
Cu siguranță. Obiectivul principal al terapiei medical-nutriționale pentru ulcerul gastric este prevenirea hipersecreției de acid clorhidric cu scopul de a diminua intensitatea durerii, dar și acțiunea acestuia asupra mucoasei gastrice. Mai mult decât atât, terapia nutrițională își propune, pe baza unei succesiuni complexe de evenimente, să promoveze vindecarea, sau cel puțin prevenirea acutizării și stagnarea. De asemenea, documentarea posibilelor deficite nutriționale este esențială pentru întocmirea planului nutrițional adecvat.
La începutul secolului al XX-lea, Sippy a propus o dietă bazată pe lapte și smântână, asociată cu antiacide, pentru tratamentul ulcerului gastrointestinal, bazată pe principiul că laptele ar asigura alcalinizarea gastrică și ameliorarea durerii. După multiple studii, laptele nu mai este recomandat, însă consumul moderat nu este contraindicat.
Necesarul caloric în rândul acestor pacienți trebuie individualizat, și ar trebui să fie normal, fără o potențială reducere a caloriilor. Macronutrienții sunt repartizați în 50-60% glucide, 10-15% proteine și 25-30% lipide. Distribuția calorică necesită ajustare, cu un aport proteic de 1.2-1.5 g/kgc/zi, iar în cazul carbohidraților, dizaharidele trebuie evitate pentru a nu exista riscul posibilelor fermentații. Grăsimile saturate necesită excludere. Micronutrienți specifici precum zincul și seleniul s-au dovedit a avea efecte benefice în procesul de vindecare și reducere a inflamației. Vitamina A poate fi folosită ca supliment, însă cercetările care susțin această teorie sunt limitate, luând în considerare ca dozele în exces pot fi toxice și fără un beneficiu.
Un număr consistent de pacienți cu ulcer gastric au fost raportați ca având o dietă cu un conținut redus de fibre. Aceasta nu constituie o cauză directă, însă trebuie luată în considerare o suplimentare a aportului de fibre.
Proprietățile fizico-chimice ale fibrelor alimentare produc diferite efecte fiziologice la nivelul organismului. Fibrele solubile, care se găsesc în mere, fulgi de ovăz și pere etc sunt responsabile, de exemplu, de o vâscozitate crescută a conținutului intestinal. Fibrele insolubile (cereale integrale, granola, semințele de in) măresc volumul scaunului, reduc timpul de tranzit în intestinul gros și fac eliminarea fecalei mai ușoară și mai rapidă. Fibrele reglează funcția intestinală, ceea ce le face vitale pentru bunăstarea digestivă.
Cu toate că este recomandat evitarea alimentelor condimentate/piperate, capsaicina, un antioxidant prezent în ardeiul iute și-a dovedit beneficiile gastroprotectoare la indivizii cu leziuni ulcerative secundare consumului de aspirină.
Cafeaua, chiar și cafeaua decofeinizată, crește producția de acid gastric, rezultând iritații ale mucoasei. Același lucru este valabil și pentru băuturile răcoritoare carbogazoase, care, pe lângă creșterea producției de acid, provoacă distensie gastrică și sunt asociate cu dispepsia. Tot în categoria lichidelor, se încadrează și alcoolul, care este complet interzis în rândul acestor pacienți.
Ulcerul gastric poate fi o afecțiune complicată și deranjantă, dar cu tratament adecvat și modificări ale stilului de viață, mulți pacienți pot avea o recuperare completă și pot preveni recidivele. În cazul în care apar simptome suspecte, este important să căutați asistență medicală pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat. Menținerea unei comunicări deschise cu medicul și respectarea prescripțiilor sale va juca un rol crucial în gestionarea eficientă a ulcerului gastric și în menținerea sănătății stomacului.
