Când vorbim despre metabolism, majoritatea dintre noi ne gândim la „arderea caloriilor” sau dacă există o formulă prin care putem să scăpăm de kilogramele în exces. În realitate, sănătatea metabolică reprezintă mult mai mult decât atât: este baza pe care se sprijină toate procesele vitale din organismul nostru. De la modul în care transformăm alimentele în energie, până la felul în care reglăm hormonii, depozităm grăsimea și ne protejăm împotriva bolilor, metabolismul este motorul tăcut al vieții noastre.
Din păcate, din ce în ce mai puțin adulți, dar și copii au o sănătate metabolică optimă. Aceasta înseamnă că majoritatea prezintă cel puțin un dezechilibru, fie glicemie crescută, fie tensiune arterială peste limite, fie valori anormale ale lipidelor. De ce contează? Pentru că aceste perturbări nu rămân izolate: în timp, ele cresc dramatic riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, steatoză hepatică non-alcoolică și chiar declin cognitiv.
Sănătatea metabolică poate fi înțeleasă simplu ca abilitatea organismului de a transforma și utiliza eficient energia, menținând parametri esențiali, glicemia, profilul lipidic, tensiunea arterială și greutatea în limite optime. Un concept central aici este „flexibilitatea metabolică”: capacitatea corpului de a comuta ușor între sursele de energie (carbohidrați și grăsimi) în funcție de necesități, aspect pe care l-am discutat într-un blog anterior. Într-un metabolism sănătos, imediat după masă folosim glucidele ingerate; între mese apelăm la glicogenul hepatic, iar în perioade mai lungi de repaus, la acizii grași din țesutul adipos. Pierderea acestei flexibilități este un semn timpuriu de disfuncție metabolică.
Un alt element esențial este sensibilitatea la insulină. Insulina, hormonul care permite glucozei să pătrundă în celule pentru a fi utilizată ca energie, devine mai puțin eficientă atunci când adoptăm un stil de viață dezechilibrat, fenomen cunoscut drept rezistență la insulină. În paralel, inflamația cronică de grad scăzut, prezentă în obezitate și la persoanele care au o alimentație ultraprocesată, contribuie la deteriorarea răspunsului metabolic. Compoziția corporală joacă și ea un rol fundamental: masa musculară acționează ca un rezervor pentru glucoză și activ metabolic, în timp ce excesul de țesut adipos, mai ales visceral, favorizează secreția de substanțe inflamatorii și dezechilibre hormonale.
În ultimii ani, atenția cercetătorilor s-a îndreptat și către microbiomul intestinal, bacteriile care trăiesc în intestin. Un microbiom divers și echilibrat este asociat cu o greutate stabilă, un metabolism eficient și un răspuns imun sănătos, în timp ce disbioza intestinală (dezechilibrul florei intestinale) este legată de inflamație, rezistență la insulină și obezitate. Pe lângă alimentație, somnul și stresul sunt doi piloni adesea subestimați. Lipsa somnului perturbă hormonii foamei și sațietății (ghrelina și leptina), iar stresul cronic menține cortizolul ridicat, favorizând depozitarea grăsimii abdominale.
Ce duce, concret, la pierderea sănătății metabolice? Răspunsul este multifactorial. Dietele bogate în alimente ultraprocesate, zaharuri rafinate și grăsimi trans, asociate cu sedentarismul, privarea de somn și stresul constant, creează un mediu propice dezechilibrelor hormonale și inflamatorii. La aceasta se adaugă factorii genetici (pe care nu îi putem schimba) și de mediu (care pot fi schimbați).
Vestea bună este că sănătatea metabolică poate fi îmbunătățită semnificativ. Ce putem face? Să prevenim pe cât posibil.
Sănătatea metabolică nu înseamnă doar absența bolii, ci și energie constantă, o stare generală bună și un risc redus pentru afecțiuni cronice. Înțelegerea și îmbunătățirea acesteia reprezintă un pas esențial către prevenție și longevitate activă. Nu este vorba despre diete temporare sau soluții rapide, ci despre construirea unor obiceiuri sustenabile adaptate stilului nostru de viață care ajută metabolismul.
