Nitrații sunt adesea priviți fie ca substanțe benefice, fie ca aditivi care trebuie evitați. În realitate, efectele lor asupra sănătății depind de sursă, de cantitatea consumată și, mai ales, de contextul în care se găsesc. Îi întâlnim în organism, în legume, în produsele din carne procesată și în anumite medicamente utilizate pentru angina pectorală, însă aceste surse nu sunt echivalente din punct de vedere nutrițional sau medical. Nitrații sunt compuși formați dintr-un atom de azot și trei atomi de oxigen. O parte dintre ei poate fi transformată de bacteriile din cavitatea bucală în nitriți, iar ulterior în oxid nitric. Oxidul nitric este o moleculă de semnalizare implicată în relaxarea vaselor de sânge, reglarea fluxului sanguin și funcționarea normală a endoteliului, stratul de celule care căptușește interiorul vaselor.
Legumele cu frunze verzi, precum spanacul, rucola, salata verde și kale, dar și sfecla roșie și țelina, reprezintă surse naturale importante de nitrați. În acest caz, nitrații sunt consumați împreună cu fibre, potasiu, vitamina C, polifenoli și alți compuși vegetali cu rol benefic. Prin urmare, efectele unei legume nu pot fi atribuite unui singur nutrient.
Unele studii clinice au observat că un aport mai mare de nitrați din legume, în special din sfeclă, poate determina o reducere modestă a tensiunii arteriale. Alte cercetări nu au identificat însă un efect semnificativ, mai ales în cazul persoanelor care urmau deja tratament antihipertensiv. Rezultatele depind de doză, durata intervenției, starea metabolică și cardiovasculară a participanților și forma în care au fost administrați nitrații. Legumele bogate în nitrați pot face parte dintr-o alimentație favorabilă sănătății cardiovasculare, dar nu înlocuiesc tratamentul recomandat pentru hipertensiune.
O situație diferită apare în cazul mezelurilor și al altor produse din carne procesată. Nitriții și nitrații sunt utilizați pentru a limita dezvoltarea anumitor bacterii, pentru a prelungi conservarea și pentru a menține culoarea roz-roșiatică specifică produselor. Baconul, șunca, salamul, crenvurștii și alte tipuri de carne procesată pot conține astfel de compuși.
Mențiunea „fără nitriți sau nitrați adăugați” nu înseamnă întotdeauna că produsul nu conține aceste substanțe. Unele produse folosesc pudră sau extract de țelină, care reprezintă o sursă naturală de nitrați. Din punct de vedere chimic, organismul nu poate diferenția nitratul provenit din țelină de cel obținut sintetic. Cuvântul „natural” de pe ambalaj nu transformă automat un produs din carne procesată într-o alegere mai sănătoasă.
Diferența importantă este reprezentată de matricea alimentară. Carnea procesată poate conține cantități mari de sodiu, fier hemic și alți compuși rezultați în timpul procesării sau preparării termice. În anumite condiții, nitriții pot participa la formarea compușilor N-nitrozo, dintre care fac parte și nitrozaminele. Legumele, în schimb, furnizează vitamina C și alți antioxidanți care pot limita aceste reacții.
Aceasta nu înseamnă că nitrații sau nitriții explică singuri asocierea dintre consumul frecvent de carne procesată și riscurile pentru sănătate. Cantitatea de sare, tipul de carne, metoda de procesare, temperatura de gătire și modelul alimentar general contribuie, de asemenea, la efectul final. Din acest motiv, nu este corect să clasificăm o substanță drept „bună” sau „rea” fără să luăm în calcul alimentul din care provine.
Un studiu observațional realizat pe peste 100.000 de adulți din cohorta franceză NutriNet-Santé nu a identificat o asociere generală între aportul alimentar total de nitrați sau nitriți și bolile cardiovasculare. Rezultatele au diferit însă în funcție de sursă, iar studiile observaționale nu pot demonstra singure o relație directă de cauzalitate. Aceste date susțin ideea că alimentul și modelul alimentar în care se găsesc compușii respectivi sunt mai relevante decât simpla lor prezență.
În medicină, termenul de „nitrați” descrie medicamente precum nitroglicerina și derivații de izosorbid. Acestea sunt nitrați organici, diferiți structural de nitrații anorganici din legume, deși efectul lor terapeutic implică tot semnalizarea prin oxid nitric. Prin dilatarea vaselor de sânge și reducerea solicitării inimii, medicamentele pot preveni sau ameliora episoadele de angină pectorală..
Concluzia nu este că trebuie să evităm nitrații din alimentație. Legumele care îi conțin rămân componente valoroase ale unui model alimentar echilibrat, iar beneficiile lor depășesc cu mult prezența unei singure molecule. În schimb, carnea procesată ar trebui consumată rar și în cantități mici, indiferent dacă nitriții și nitrații de pe etichetă sunt descriși ca naturali sau sintetici.
În nutriție, sursa alimentară schimbă întreg contextul. Nitrații dintr-o porție de rucola sau sfeclă vin împreună cu fibre și compuși protectori, cei dintr-un produs din carne procesată se găsesc într-un context diferit, iar nitrații utilizați ca medicamente au indicații, doze și contraindicații precise. Aceeași denumire nu înseamnă automat același efect asupra sănătății.
Bibliografie:
- Kapil V, Khambata RS, Robertson A, Caulfield MJ, Ahluwalia A. Dietary nitrate provides sustained blood pressure lowering in hypertensive patients: a randomized, phase 2, double-blind, placebo-controlled study. Hypertension. 2015 Feb;65(2):320-7. doi: 10.1161/HYPERTENSIONAHA.114.04675. Epub 2014 Nov 24. PMID: 25421976; PMCID: PMC4288952.
- Srour B, Chazelas E, Fezeu LK, Javaux G, Pierre F, Huybrechts I, Hercberg S, Deschasaux-Tanguy M, Kesse-Guyot E, Touvier M. Nitrites, Nitrates, and Cardiovascular Outcomes: Are We Living „La Vie en Rose” With Pink Processed Meats? J Am Heart Assoc. 2022 Dec 20;11(24):e027627. doi: 10.1161/JAHA.122.027627. Epub 2022 Dec 19. PMID: 36533633; PMCID: PMC9798789.
- Christiaan Vrints, Felicita Andreotti, Konstantinos C Koskinas, Xavier Rossello, Marianna Adamo, James Ainslie, Adrian Paul Banning, Andrzej Budaj, Ronny R Buechel, Giovanni Alfonso Chiariello, Alaide Chieffo, Ruxandra Maria Christodorescu, Christi Deaton, Torsten Doenst, Hywel W Jones, Vijay Kunadian, Julinda Mehilli, Milan Milojevic, Jan J Piek, Francesca Pugliese, Andrea Rubboli, Anne Grete Semb, Roxy Senior, Jurrien M ten Berg, Eric Van Belle, Emeline M Van Craenenbroeck, Rafael Vidal-Perez, Simon Winther, ESC Scientific Document Group , 2024 ESC Guidelines for the management of chronic coronary syndromes: Developed by the task force for the management of chronic coronary syndromes of the European Society of Cardiology (ESC) Endorsed by the European Association for Cardio-Thoracic Surgery (EACTS), European Heart Journal, Volume 45, Issue 36, 21 September 2024, Pages 3415–3537, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehae177


