Analiza compoziției corporale constituie un element fundamental în evaluarea statusului nutrițional atât inițial, cât și pe parcursul procesului de scădere ponderală. În rândul persoanelor cu suprapondere sau obezitate indiferent de severitatea acesteia, abundența relativă dar și corelațiile funcționale dintre procentul de țesut adipos și masa slabă au drept rezultat schimbări destul de semnificative atunci când aducem în discuție controlul ratei metabolice. Evaluarea compartimentelor corporale este primordială atât pe parcursul scăderii ponderale, cât și atunci când este luat în considerare un potențial recâștig în greutate după diete drastice, evidențiindu-se de cele mai multe ori o acumulare net superioară de țesut adipos comparativ cu o analiză din trecut.
Aceasta metodă este una simplă, rapidă (3-5 minute), neinvazivă și cu o reproductibilitate crescută de măsurare atât a compoziției coporale, cât și a distribuției fluidelor la nivelul organismului. Analiza corporală prin bioimpedanță prezintă la bază un principiu relativ simplu de conductanță electrică. De precizat este ca acest instrument nu măsoară în mod direct compoziția corporală. Pentru acest procedeu sunt implicați doi parametri bioelectrici, respectiv rezistența corpului și reactanța din care este derivat unghiul de fază sunt realmente analizați.
În prezent, sunt disponibile mai multe variante de astfel de instrumente. Există analizoare care folosesc o singura frecventa sau cu diverse frecvențe pentru evaluarea cu o precizie mai bună a compartimentelor.
Ce evaluează mai exact analiza corporală prin bioimpedanță?
1. Procentul de țesut muscular
Determinarea procentuală a masei musculare este esențială pentru a face o diferențiere între obezitatea de tip sarcopenic și non-sarcopenică. Pe de altă parte, pierderea rapidă a masei musculare reprezintă și în momentul de față o enigmă în clinica medicală, și, totodată, un obiectiv de atins în ceea ce constă provocarea terapeutică medicală și nutrițional în rândul persoanelor cu obezitate. Aceasta constituie un predictor puternic al calității vieții și de funcționare fizică. Scăderea procentuală de țesut muscular este asociată cu o diminuare a ratei metabolice bazale, fiind implicată astfel în mod negativ în procesul de scădere ponderală. Așadar, schimbarea conduitei nutriționale în intervalul de timp alocat depinde în foarte mare măsură de monitroizarea la intervale regulate a procentului de țesut adipos prin intermediul analizei corporale. Valorile diferă în funcție de vârstă și sex, existând în acest sens diverse diagrame de estimare în funcție de instrumentul utilizat.
2. Rata metabolică bazală (RMB)
RMB reprezintă necesarul de energie al organismului fiecărui individ în condiții de repaus. Există mai multe formule sau estimări ale acestui parametru. Este primordial de reținut că RMB consituie baza principială de alcătuire a unui diete pe termen determinat, modificandu-se în funcție de mai multe aspect, fiind diferită de la o persoană la alta. Supraestimarea necesarului caloric este frecvent întâlnită în randul persoanelor care refuză consulturile medicale/ nutriționale, sabotând astfel atingerea obiectivelor de scădere sau creștere ponderală.
3. Procentul de țesut adipos
Țesutul adipos nu este activ din punct de vedere metabolic, nefiind luat în considerare atunci când luăm în calcul alcătuirea corectă a unui plan alimentar. În exces, adduce consecințe nefaste asupra sănătății. Precizarea concretă a distribuția la nivelul organismului reprezintă o modalitate prin care pot fi evaluate eventualele complicații ale obezității și aprecierea unui potential risc cardiovascular. Ca și în cadrul estimării procentuale de masa musculară, țesutul adipos poate fi încadrat și cuantificat cu ajutorul diagramelor.
4. Starea de hidratare
Evaluarea statusului hidric cpnstituie un element cheie atât în rândul persoanelor cu obezitate, cât și în cazul pacienților cu boli cornice sau a vârstnicilor din cauza riscului amplificat de deshidratare. La persoanele sănătoase, procentul de apă din organism variază în funcție de mai mulți factori precum vârsta sau sexul, însă este cunoscut faptul că procentului hidric i se atribuie 40-50% din masa slabă la femei și 50-60% în rândul bărbaților. Pentru tiparele atlete, este indicat un procent cu 5% mai crescut comparative cu cele anterior menționate. Apa contituie o componentă importantă a celulelor, iar pe de altă parte, ajuta la reglarea termogenezei, la funcționarea optima a rinichilor. Există o serie de beneficii ale unei hidratări corespunzătoare, iar analiza corporală prin bioimpedanță poate gestiona aportul hidric ulterior.
Așadar, acest instrument de evaluare corporală este util nu numai în monitorizarea pacientului cu obezitate. Alte stări nutriționale precum malnutriția, stări de deshidratare, boli cornice cu complicații secundare pot fi evaluate corespunzător din punct de vedere al statusului nutritional periodic, iar subiecții sănătoși pot beneficia de acest apparat odată la 12 luni pentru a preveni posibilele modificări în cadrul compoziției corporale.
